John Grinder: "Parlà hè sempre manipulà"

Cumu decifrare currettamente i missaghji di l'interlocutore è trasmette bè u vostru propiu? Utilizà u metudu di Programmazione Neuro Linguistica (NLP). Unu di l'autori di stu metudu è u so cullega spiegà perchè ùn avemu micca intesu l'altri è cumu per riparà.

Psicologie: Perchè hè qualchì volta cusì difficiule per noi di capiscenu?

John Grinder: Perchè avemu tendenu à pensà chì a cumunicazione hè un discorsu è scurdate di a cumunicazione non verbale. Intantu, in u mo parè, a cumunicazione non verbale affetta e relazioni assai più cà qualsiasi parolle. Fighjendu u turnu di a testa è u cambiamentu di postura, i muvimenti di l'ochji è i sfumaturi di voce, tutti questi "pas" di l'interlocutore, pudete "sente" assai megliu cà solu à sente ciò chì dice.

Carmen Bostic St. Clair: Eccu un esempiu per voi. Sè dicu "Tu sì assai bella" (à u listessu tempu ella scuzzulate a testa), vi sentite cunfusu, ùn sapete micca cum'è reagisce. Perchè t'aghju mandatu dui missaghji chì anu u sensu oppostu. Qualessu sceglite ? Questu hè cumu nascenu malintesi in relazioni.

E cumu esse più adattatu, o, cum'è dite, "congruente", in relazioni cù l'altri?

JG: Ci sò parechje tappe. U primu hè di capisce esattamente ciò chì vulemu dì. Chì m'aspettu da sta conversazione ? Pudemu avè un scopu specificu, cum'è ottene cunsiglii, firmà un cuntrattu, o e nostre intenzioni pò esse più largu, cum'è mantene una amicizia. Per esse "congruente" hè, prima di tuttu, di clarificà a so propria intenzione. È solu allora portate e vostre parolle, u cumpurtamentu, i movimenti di u corpu in linea cun ellu.

È a seconda tappa?

JG: Siate attenti à l'altri. À ciò chì esprimenu e so parolle è soprattuttu u so corpu ... Allora, s'ellu vi dicu: "Vogliu parlà cun voi" - è vecu chì u to sguardu scorri à manca, capiscu chì avete avà "accentatu" u Modu visuale, vale à dì, aduprà imagine visuale internu1.

A cumunicazione non verbale affetta e relazioni assai più cà qualsiasi parolle.

Per facilità u scambiu di l'infurmazioni, aghju pigliatu questu in contu è sceglite e mo parolle per esse cun voi in u territoriu chì inconscientemente preferite, dicendu, per esempiu: "Vede ciò chì succede? Questu pare esse u casu. Sò abbastanza chjaru?" invece di dì: "Avete u mo puntu? Pigliate tuttu nantu à a mosca! ” - perchè hè digià una lingua kinesthetic assuciata à i muvimenti di u corpu. Inoltre, cambiaraghju l'intonazione è u tempu di u discorsu per accodà a vostra voce ...

Ma questu hè manipulazione!

JG: Ci hè sempre manipulazione in a cumunicazione. Solu accade à esse eticu è immorale. Quandu mi fate una quistione, aduprate u vostru discorsu per indirizzà a mo attenzione à un sughjettu chì ùn aghju micca pensatu : questu hè ancu manipulazione ! Ma ognunu u cunsidereghja accettabile, hè generalmente accettatu.

KS-K.: In altri palori, sè vo vulete manipulà una altra persona, pudemu furnisce l'arnesi per fà. Ma s'è vo vulete aiutà a ghjente à capisce voi è aiutatevi à capiscenu, allora pudemu fà ancu cusì: NLP vi insegna à sceglie u modu di sente l'altri è di spressione sè stessu!

A cumunicazione ùn vi piserà più: vi imaginerete chjaramente ciò chì vulete spressione, è ciò chì l'altru esprime - verbalmente è non-verbally, conscientemente è inconsciente. Allora ognunu avarà una scelta - per dì: "Iè, ti capiscu, ma ùn vogliu micca parlà cusì" o, à u cuntrariu: "Seguu vicinu à u cursu di u vostru pensamentu".

Prima determina a vostra propria intenzione. E poi portanu e parolle, u cumpurtamentu, e posture in linea cun ellu.

JG: Attenti à l'altru, à a so manera di spressione, è avè l'arnesi per capiscenu e so caratteristiche cumunicative, capirete chì una cunnessione hè ghjunta trà voi, chì significa a pussibilità di cumunicazione sana.

Dici chì grazia à a PNL nasce l'empatia ?

JG: In ogni casu, sò cunvinta chì in questu modu pudemu fà chjaru à l'inconsciente d'una altra persona chì ricunnoscemu è accettà u so "modu di pensà". Allora, in my opinion, questu hè una manipulazione assai rispettuosa! Siccomu ùn site micca u capu, ma u seguitore, vi adattate.

Risulta chì duvemu sempre esse cuscenti di cumu è perchè scegliemu e parolle, cuntrollà currettamente a nostra postura è u tonu di voce?

JG: Ùn pensu micca chì in a cumunicazione pudete cuntrullà cumplettamente sè stessu. Quelli chì strive per questu sò troppu occupati cù elli stessi, è spessu anu prublemi di relazione. Perchè pensanu solu cumu per ùn sbaglià micca, è scurdate di sente l'interlocutore. Eiu, invece, vede a cumunicazione cum'è un ghjocu è l'arnesi NLP cum'è un modu per divertisce più cun ellu!

Hè impurtante di capisce chì parolle è frasi ripetemu più spessu chè l'altri: sò quelli chì affettanu e relazioni.

KS-K.: Ùn si tratta micca di attentu à ogni parolla chì dite. Hè impurtante di capisce chì parolle è frasi ripetemu più spessu chè l'altri: sò quelli chì affettanu e relazioni. Per esempiu, i mo genitori italiani anu utilizatu a parolla necessariu ("necessariu") tuttu u tempu. Quandu avemu trasfirutu in i Stati Uniti è cuminciamu à parlà in inglese, l'anu traduttu cum'è "tu deve", chì hè una espressione assai più forte.

Aghju aduttatu stu abitudine di parlà da elli: "tu devi fà questu", "deviu fà quellu" ... A mo vita era una seria d'obligazioni chì dumandava da l'altri è da mè stessu. Hè stata finu à ch'e aghju tracciatu - grazie à Ghjuvanni! - questu abitudine è ùn hà micca ammaistratu altre formulazioni invece di "deve": "Vogliu", "pudete" ...

JG: Finu ch'è no damu a pena di rializà i miccanismi di a cumunicazione, andemu constantemente, malgradu tutte e nostre boni intenzioni, pissà u listessu rake : sentiremu chì ùn simu intesu è micca capitu.

Circa l'esperti

Ghjuvanni Grinder – Autore americanu, linguista, chì hà criatu, inseme à u psicologu Richard Bandler, un metudu di prugrammazione neurolinguistica. Sta direzzione di a psiculugia pratica nasce à l'intersezzione di a linguistica, a teoria di i sistemi, a neurofisiologia, l'antropologia è a filusufìa. Hè basatu annantu à l'analisi di u travagliu di i psicoterapeuti prominenti Milton Erickson (ipnoterapia) è Fritz Perls (terapia gestalt).

Carmen Bostic St Clair - Doctor of Laws, hà cullaburatu cù John Grinder dapoi l'anni 1980. Inseme conducenu seminarii di furmazione in u mondu, co-autore di u libru "Whisper in the Wind. New code in NLP » (Prime-Eurosign, 2007).


1 Se u sguardu di u nostru interlocutore hè diretta in sopra, questu significa chì si riferisce à l'imaghjini visuali; s'ellu slides horizontally, allura a percepzioni hè basatu nantu à i soni, parolle. Un sguardu sliding down hè un signu di fiducia in i sentimenti è l'emozioni. Se u sguardu va à manca, allora sti imagine, sonu o emozioni sò assuciati cù ricordi; se à a diritta, ùn si riferiscenu micca à l'esperienza reale, ma sò inventati, creati da l'imaginazione.

Lascia un Audiolibro