A carne di prisuttu o di tacchinu hè più sana?

A carne di prisuttu o di tacchinu hè più sana?

Tags

Hè impurtante di guardà a percentuale di carne in u pruduttu, cum'è a so quantità di zuccheru è a lunghezza di a lista di ingredienti

A carne di prisuttu o di tacchinu hè più sana?

Se pensemu à alimenti processati, i prudutti cum'è pizze precotti, patatine fritte o bevande analcoliche venenu prestu in mente. Ma, quandu abbandunemu u spettru di ciò chì hè chjamatu 'junk food', truvamu sempre assai alimenti trasformati ancu s'ellu ùn pensemu micca chì sò in prima.

Unu di sti esempii sò i salumi, un pruduttu chì "pigliemu per scontu" è chì, benintesa, hè trasfurmatu. Dentru questi truvemu u tipicu Prisuttu York è ancu e fette di tacchinu. Sò, allora, un alimentu sanu? Per principià, hè impurtante sapè di chì sò fatti questi alimenti. U prisuttu York, chì per regulazione hè chjamatu prisuttu cottu, cummenta Laura I. Arranz, duttore in nutrimentu, farmacistu è dietista-nutrizziunistu, chì hè un derivatu di carne di a zampa trasera di u porcu sottumessu à trattamentu di pasturizazione termica.

Dintra u prosciuttu cottu, spiega u prufessionista, si distingue dui prudutti : a spalla cotta, "chì hè listessa à u prosciuttu cottu ma da a gamba di fronte di u porcu" salumi di prisuttu cottu, chjamatu cusì "quandu u pruduttu hè fattu cù un mischju di carne di maiale cù amidi (amidi)".

A tacchina hè più sana?

Se parlemu di carne di tacchina fredda, spiega dietista-nutrizionista María Eugenia Fernández (@ m.eugenianutri) chì simu di novu di fronte à un pruduttu di carne trasfurmatu in u quale, sta volta, a basa hè a carne di tacchino, «un tipu di carne bianca cun un altu cuntenutu di proteine è bassu in grassu.

Quandu sceglite l'opzione più sana, a raccomandazione principale di Laura I. Arranz hè di guardà l'etichetta chì hè denominatu prisuttu o tacchinu è micca "carni fredde di ...", perchè in questu casu serà un pruduttu più trasfurmatu, menu proteinu è cun più carboidrati. Inoltre, vi invita à sceglie quellu cun u listinu di ingredienti u più cortu pussibule. "Normalmente anu qualchì additivu per facilità a cunservazione, ma menu hè megliu", prevene. Per a so parte, María Eugenia Fernández ricumanda chì a quantità di zuccheru in u pruduttu sia bassa (menu di 1,5%) è chì a percentuale di carne cuntenuta in u pruduttu sia trà 80-90%.

U percentuale di carne in questi prudutti deve esse almenu 80%

In generale, Laura I. Arranz cummenta chì ùn duvemu micca spessu cunsumà stu tipu di pruduttu, «à senza piglià u spaziu fora di altri prudutti di proteina fresca cum'è l'ovu o pocu trasfurmatu cum'è u casgiu ». In listessu modu, se parlemu di sceglie trà a so versione "normale" o a versione cù "dressing" (cum'è erbe fine), a ricunniscenza di María Eugenia Fernández hè "aghjunghje u gustu stessu è cumprà u pruduttu u menu processatu pussibule". cumenta chì i dressings spessu implicanu prudutti di qualità più bassa è una bona lista di additivi. Arranz aghjusta chì in u casu specificu di i salumi "braised", spessu l'unicu ciò chì incorporanu sò additivi "di u tipu di sapori" è u pruduttu ùn hè mancu braised.

Prisuttu York o Serrano

Per compie, tramindui prufessiunali discutenu s'ella hè una megliu opzione per optà per un tipu di salciccia cruda, cum'è quelle analizate quì, o una salciccia guarita, cum'è u prisuttu Serranu o u lonzu. Fernández a dice entrambe e opzioni anu pro è contro. "Cù i salsicce curati assicuremu chì a materia prima hè carne, ma sò più altu in sodiu. I crudi, invece, anu assai additivi. Per a so parte, Arranz rimarca chì "sò ozzione simili"; U prosciuttu serranu è u lombo pò esse abbastanza magre s'ellu ùn manghjemu micca u grassu, "ma ponu avè un pocu più di salinu è ùn ci sò micca opzioni à pocu sali, cum'è ci sò trà i prudutti cotti". Cum'è un puntu di chjusu, hè assai impurtante per piglià in contu chì parte hè presa, è chì deve esse trà 30 è 50 grammi. "Hè ancu bonu di cunghjuntà cù altri alimenti, in particulare ligumi, cum'è u tomate o l'avocado", cuncludi.

Lascia un Audiolibro