Flora intestinale: Definizione, Sbilanciu, Ricustituzione

Flora intestinale: Definizione, Sbilanciu, Ricustituzione

A flora intestinali, chjamata ancu microflora intestinali o microbiota intestinali, hè un inseme di microorganismi chì campanu in l'intestini. Non patogeni, sti microorganismi ghjucanu un rolu essenziale in a digestioni è a difesa di u corpu. Comu tali, un sbilanciamentu di a flora intestinali pò avè effetti dannosi.

Anatomia : definizione di a flora intestinali

Chì ghjè a flora intestinali o a microbiota intestinale?

A flora intestinali, chjamata ancu microbiota intestinali, rapprisenta un inseme di microorganismi prisenti in l'intestini. Si dice chì sti microrganismi sò cummensali, vale à dì ch'elli campanu simbiosi cù u corpu umanu. Sò micca patogeni è cuntribuiscenu à u funziunamentu propiu di u corpu.

Quelle est la composition du microbiote intestinal ?

A flora intestinali era prima chjamata flora bacteriana intestinale perchè i studii suggerenu chì era custituitu solu di bacteria. Grazie à i prugressi scientifichi, hè avà ricunnisciutu chì a flora intestinale hè in realtà custituita da parechji microorganismi cumpresi:

  • diverse ceppi batterici ;
  • cagiunati ;
  • lieviti ;
  • funghi;
  • protozoi.

Fisiologia : u rolu di a flora intestinali

A funzione di a microbiota intestinali in transitu

Diversi studii anu cunfirmatu u rolu essenziale di a flora intestinali in u transitu digestivu. Un sbilanciamentu in a microbiota intestinali pò esse a causa di disordini digestivu.

U rolu di a flora intestinali in a digestioni

A flora intestinale cuntribuisce à a digestioni di l'alimenti ingeriti, participendu in particulare à :

  • a degradazione di certi residui alimentari cumpresi certi fibri vegetali;
  • idrolisi di lipidi alimentari ;
  • a scomposizione di certi proteini ;
  • assimilazione di nutrienti ;
  • a sintesi di certi vitamini.

L'impurtanza di a flora intestinali per a difesa di l'organismu

A microbiota intestinale participa à a difesa immune di u corpu. I microorganismi di a flora intestinali agiscenu in particulare per:

  • impediscenu a stallazione di certi patogeni ;
  • limite u sviluppu infettivu ;
  • aumentà u sistema immunitariu.

Altri roli putenziali in studiu per a flora intestinali

Diversi studii mostranu chì ci hè ancu una interazzione trà u cervellu è a microbiota intestinali. Un sbilanciamentu di a flora intestinali puderia influenzà in particulare l'infurmazioni trasmessi à u sistema nervu cintrali.

Dysbiosis : u risicu di una flora intestinali sbilanciata

Cosa hè a disbiosi

Dysbiosis currisponde à a squilibriu di a flora intestinale. Questu pò esse riflessu in particulare da:

  • un sbilanciamentu trà certi microorganismi, in particulare trà l'agenti proinflamatorii è l'agenti antiinflamatori;
  • a predominanza di certi microorganismi cum'è enterobacteria o fusobacteria;
  • a depletion o l'absenza di certi microorganisms cum'è i batteri Faecalibacterium prausnitzii.

Chì hè u risicu di cumplicazioni?

A ricerca nantu à a flora intestinali mostra chì a disbiosi pò esse implicata in u sviluppu di certe malatie, cumprese:

  • malattia infiammatoria cronica intestinale (IBD), cum'è a malatia di Crohn o colitis ulcerative, chì sò carattarizati da una risposta immune inadegwata in l'intestinu;
  • disordini metabolichi, cum'è a diabetes mellitus 2 è l'obesità, chì affettanu u funziunamentu di u corpu;
  • le cancru colorectal, quandu un tumore si sviluppa in u colon;
  • certe malatie neurologiche, per via di u ligame trà a microbiota intestinale è u cervellu.

Chì sò i fatturi di risichi per a disbiosi?

Un sbilanciamentu di a flora intestinali pò esse favuritu da certi fatturi, cum'è:

  • una dieta pobra;
  • piglià certi medicazione;
  • u stress.

Trattamenti è prevenzione: restaurà a flora intestinali

Misure preventive per u mantenimentu di a flora intestinali

Hè pussibule di prevene a disbiosi limitendu i fatturi di risichi. Per questu, hè necessariu aduttà una dieta sana è equilibrata, praticà attività fisica regulare è limità i fatturi di stress è ansietà.

Supplementu nutrizionale per restaurà a flora intestinali

L'usu di supplementi alimentarii hè spessu cunsigliatu per restaurà naturalmente a flora intestinali. L'equilibriu di a microbiota intestinale pò esse priservatu grazia à:

  • probiotics, chì sò microorganismi viventi benifichi per l'equilibriu di a flora intestinali;
  • prebijutichi, chì sò sustanzi chì prumove u sviluppu è u funziunamentu di bacteria in a flora intestinali;
  • simbiotiche, chì sò una mistura di prebiotici è probiotici.

Trasplante microbiale fecale

In i casi più serii, un trasplante di certi microorganismi di a flora intestinali puderia esse cunsideratu.

Esame: analisi di a flora intestinali

Esami preliminari : valutazione di certi marcatori

L'analisi di a flora intestinali hè spessu motivata da dubbiti durante a esami fisici. In casu di suspettu durante stu esame, u prufessiunale di a salute pò dumandà analisi supplementari. U misurazione di certi marcatori biologichi pò esse realizatu in particulare. A prisenza di certi marcatori inflammatorii specifichi pò esse cercatu per esempiu per cunfirmà u sviluppu di a malatia di l'intestione inflammatoria cronica (IBD).

Coprocultura: esaminazione di a flora in u taburete

La coprocultura est a esame bacteriologicu di e feci. Ancu s'è sta analisi ùn dà micca a cumpusizioni esatta di a flora intestinali, a cultura di feci dà infurmazione essenziale per guidà o cunfirmà un diagnosticu.

Stu analisi bacteriologicu pò esse assuciatu cù a esame parasitologico delle vendite (EPS) per verificà a presenza di parassiti.

Endoscu ? Pie digestive : analisi invasive di a flora intestinali

L'endoscopia digestiva, chjamata ancu fibroscopia digestiva, pò:

  • visualizà l'internu di u trattu digestivu per identificà a prisenza di ferite;
  • fà una biòpsia per analizà i tessuti è a cumpusizioni di a flora intestinali.

Avanzate versu una tecnica d'analisi menu invasive ?

 

Se l'endoscopia hè una tecnica d'analisi invasiva, pò esse prestu pussibule di realizà un analisi di a flora intestinali in u listessu modu cum'è un teste di sangue. Questu puderia esse pussibule cù l'usu di microarrays di DNA.

Ricerche : scuperte maiò nantu à a flora intestinali

A ricchezza di a flora intestinali

Sicondu i circadori, ci sò trà un trilione è centu mila miliardi microorganismi in a flora intestinali. Sò cusì duie à deci volte più numerose chè tutte e cellule prisenti in u corpu umanu.

Una microbiota intestinale cumplessa è unica

A microbiota intestinale hè un ecosistema cumplessu è unicu. Cù quasi 200 spezie diverse di microorganismi, a so cumpusizioni esatta dipende di ogni individuu. A flora intestinali hè creata da a nascita è evoluzione annantu à l'anni sicondu parechji fatturi chì includenu a genetica, a dieta è l'ambiente.

Perspettivi promettenti

U travagliu realizatu nantu à a flora intestinali apre prospettivi terapèuti prometenti. Una analisi approfondita di a flora intestinali puderia purtà à u sviluppu di novi trattamenti, chì puderanu esse persunalizati secondu u prufilu di a flora intestinali di ogni persona.

Lascia un Audiolibro