cuntenutu
fornix
U fornix (da u latinu fornix, chì significa arca) hè una struttura di u cervellu, appartenente à u sistema limbicu è chì permette di cunnesse i dui emisferi cerebrali.
Anatomia di u fornix
Position. U fornix appartene à u sistema nervosu centrale. Custituisce una cummissione intra è interemisferica, vale à dì una struttura chì permette di cunnesse i dui emisferi cerebrali, à sinistra è à destra. U fornice hè situatu in u centru di u cervellu, sottu à u corpu callosu (1), è si estende da l'ippocampu finu à u corpu mammillariu di ogni emisferu.
struttura. U fornice hè fattu di fibre nervose, in particulare da l'ippocampu, a struttura di u cervellu contenuta in ogni emisferu (2). U fornix pò esse divisu in parechje parti (1):
- U corpu di u fornice, posizionatu à l'urizontale è incollatu à a parte inferiore di u corpus callosum, custituisce a parte centrale.
- E colonne di u fornice, duie in numeru, nascenu da u corpu è si movenu versu a parte anteriore di u cervellu. Queste colonne poi curvanu in giù è indietro per ghjunghje è finisce in i corpi mammillari, strutture di l'ipotalamu.
- I pilastri di u fornix, dui in numeru, nascenu da u corpu è vanu versu u fondu di u cervellu. Un raghju vene da ogni pilastru è hè inseritu in ogni lobe temporale per ghjunghje à l'ippocampu.
Funzione di fornix
Attore di u sistema limbic. U fornix appartene à u sistema limbic. Stu sistema cunnessa e strutture di u cervellu è permette a trasfurmazione di l'infurmazioni emotive, motorie è vegetative. Hà un impattu annantu à u cumpurtamentu è hè ancu implicatu in u prucessu di memorizazione (2) (3).
Patologia assuciata à u fornix
D'origine degenerativa, vascolare o tumorale, certe patologie ponu sviluppà è influenzà u sistema nervosu centrale è in particulare u fornice.
Traumu di Cabeza. Currisponde à un shock in u craniu chì pò causà danni cerebrali. (4)
chjoccu. L'accident cerebrovascolare, o colpu, si manifesta cù u bloccu di un vascellu sanguinu cerebrale, cumprese a furmazione di coaguli di sangue o a rottura di un vascellu.5 Sta cundizione pò influenzà e funzioni di u fornice.
k d'Alzheimer. Sta patulugia si manifesta cù una mudificazione di e facultà cognitive cù in particulare una perdita di memoria o una diminuzione di a facultà di ragiunamentu. (6)
Malatia di Parkinson. Currisponde à una malattia neurodegenerativa, chì i sintomi sò in particulare un tremore à u riposu, o un rallentamentu è una riduzione di a gamma di muvimentu. (7)
Scala multipla. Sta patologia hè una malattia autoimmune di u sistema nervosu centrale. U sistema immunitariu attacca a mielina, a guaina chì circonda e fibre nervose, causendu reazioni infiammatorie. (8)
Tumors cerebralis. Tumori benigni o maligni ponu sviluppà in u cervellu è influenzà u funziunamentu di u fornice. (9)
Trattamentu
Trattamenti di droga. Sicondu a patologia diagnosticata, certi trattamenti ponu esse prescritti cum'è antiinflamatori.
Trombolisi. Adupratu durante i colpi, stu trattamentu cunsiste à rompe i trombi, o coaguli di sangue, cù l'aiutu di droghe. (5)
A curazione chirurgica. Sicondu u tipu di patologia diagnosticata, a cirurgia pò esse realizata.
Chimioterapia, radioterapia, terapia mirata. Sicondu u tippu è u stadiu di u tumore, sti trattamenti ponu esse implementati.
Esame du fornix
Prufissura fisica. Prima, un esame clinicu hè fattu per osservà è valutà i sintomi percepiti da u paziente.
Esame di imaging medicu. Per valutà u dannu di u fornix, una scansione cerebrale o una MRI cerebrale ponu in particulare esse effettuate.
biòpsia. Questu esame consiste in un campione di cellule, in particulare per analizzà e cellule tumorali.
A puntura lumbar. Questu esame permette di analizà u fluidu cerebrospinale.
Storia
U circuitu di Papez, descrittu da u neuroanatomista americanu James Papez in 1937, raggruppa tutte e strutture di u cervellu implicate in u prucessu di l'emozioni, cumpresu u fornix. (10).