Humaria hemispherical (Humaria hemisphaerica)
- Dipartimentu: Ascomycota (Ascomycetes)
- Suddivisione: Pezizomycotina (Pezizomycotins)
- Classe: Pezizomycetes (Pezizomycetes)
- Sottoclasse: Pezizomycetidae (Pezizomycetes)
- Ordine: Pezizales (Pezizales)
- Famiglia: Pyronemataceae (Pyronemic)
- Genere: Humaria
- Type: Humaria hemisphaerica (Humaria hemisphaerica)
:
- Helvella bianca
- Elvela albida
- Peziza hispida
- Etichetta Peziza
- Peziza hemisphaerica
- Peziza hirsuta Holmsk
- Peziza hemisphaerica
- Lachnea hemisphaerica
- Sepolture emisferiche
- Scutellinia hemisphaerica
- Sepulture bianche
- Mycolachnea hemisphaerica
Davanti à noi hè un picculu fungo in forma di tazza, chì, per furtuna, hè facilmente identificatu trà parechji picculi "cups" è "saucers". L'humaria emisferica raramente cresce più di trè centimetri di larghezza. Havi una superficia interna biancastra, grisastra o (più raramente) pallida bluastra è una superficia esterna marrone. Fora, u fungo hè cupartu cumpletamente cù capelli marroni duri. A maiò parte di l'altri funghi di calice chjuchi sò o culuriti brillanti (Elf's Cup) o più chjuchi (Dumontinia knobby) o crescenu in lochi assai specifichi, cum'è vechji pozzi di focu.
U corpu di fruttu furmata cum'è una bola cavu chjusa, poi strappata da sopra. In a ghjuventù, s'assumiglia un calice, cù l'età diventa più largu, in forma di tazza, in forma di platu, righjunghji una larghezza di 2-3 centimetri. A riva di i ghjovani funghi hè impannillata in l'internu, più tardi, in i vechji, hè vultatu fora.
U latu internu di u corpu di fruttu hè sordu, ligeru, spessu arrugatu à u "fondu", in l'apparenza hè un pocu reminiscente di semolina. Diventa marrone cù l'età.
U latu esternu hè marrone, densamente coperto cù capelli fini marroni circa un millimetru è mezu di longu.
Jambe: manca.
ciavuru: micca distinguibile.
Taste: Nisunu dati.
Pulp: lumera, marronina, piuttostu magre, densa.
Microscopia: Spore sò incolori, verrucchi, ellissoidi, cù duie grandi gocce d'oliu chì si disintegranu quandu ghjunghjenu a maturità, 20-25 * 10-14 microns in grandezza.
Asci sò ottu-spored. Parafisi filiformi, cù ponti.
L'humaria hemisferica hè largamente distribuita in u mondu sanu, cresce nantu à a terra umida è, menu spessu, nantu à u legnu ben decadutu (presumibilmente legnu duru). Si trova pocu frequente, micca annu, singolarmente o in gruppi in boschi caduti, misti è coniferi, in boschi di arbusti. Tempu di fruttu: veranu-autunnu (lugliu-settembre).
Certi fonti categuricamente classificà u fungo cum'è inedible. Qualchidunu scrive in modu evasivo chì u fungo ùn hà micca valore nutrizionale per via di a so piccula dimensione è a carne fina. Ùn ci sò micca dati nantu à a toxicità.
Malgradu u fattu chì Gumaria hemispherical hè cunsideratu un fungo abbastanza facilmente ricunnisciutu, ci sò parechje spezie chì sò cunsiderate esternamente simili.
Coal Geopyxis (Geopyxis carbonaria): si differenzia in u culore ocra, i denti bianchissichi nantu à l'orlu superiore, a mancanza di pubescenza è a prisenza di una gamba corta.
Trichophaea hemisphaerioides: differisce in dimensioni più chjuche (finu à un centimetru è mezu), più prostratu, in forma di platino, invece di forma di tazza, forma è culore più chjaru.
:
A lista di sinonimi hè grande. In più di quelli elencati, certi fonti indicanu un sinonimu di Humaria hemispherica, hè ghjustu, senza "a", questu ùn hè micca un typo.
Foto: Boris Melikyan (Fungarium.INFO)