Cumu inserisce una formula in una cellula Excel

Parechji utilizatori novi di Excel sò spessu una quistione: chì hè una formula Excel è cumu entre in una cellula. Parechji pensanu ancu perchè hè necessariu. Per elli, Excel hè un spreadsheet. Ma in fattu, questu hè una grande calculatrice multifunzionale è, in una certa misura, un ambiente di prugrammazione.

Cuncepimentu di formula è funzione

È tuttu u travagliu in Excel hè basatu nantu à e formule, di quale ci sò un gran numaru. À u core di ogni formula hè una funzione. Hè un strumentu di computazione basica chì torna un valore secondu a dati trasmessi dopu chì hè statu pre-processatu.

Una formula hè un inseme di operatori logichi, operazioni aritmetiche è funzioni. Ùn cuntene micca sempre tutti questi elementi. U calculu pò include, per esempiu, solu operazioni matematiche.

In u discorsu di ogni ghjornu, l'utilizatori di Excel spessu cunfundenu questi cuncetti. In fatti, a linea trà elli hè piuttostu arbitraria, è i dui termini sò spessu usati. In ogni casu, per un megliu capiscenu di travaglià cù Excel, hè necessariu cunnosce i valori curretti. 

Termini ligati à e formule

In fattu, l'apparatu terminologicu hè assai più largu è include assai altri cuncetti chì deve esse cunsideratu in più detail.

  1. Custante. Questu hè un valore chì ferma u listessu è ùn pò micca esse cambiatu. Questu puderia esse, per esempiu, u numeru Pi.
  2. Operatori. Questu hè un modulu necessariu per fà certe operazioni. Excel furnisce trè tippi di operatori:
    1. Aritmetica. Hè necessariu aghjunghje, sottrae, divide è multiplicà parechji numeri. 
    2. Operatore di paragone. Bisogna à verificà s'è i dati scontra una certa cundizione. Pò rinvià un valore: o veru o falsu.
    3. Operatore di testu. Hè solu unu, è hè necessariu di concatenate dati - &.
  3. Link. Questu hè l'indirizzu di a cellula da quale i dati seranu pigliati, in a formula. Ci sò dui tipi di ligami: assolutu è relativo. U primu ùn cambia micca se a formula hè spustata in un altru locu. I parenti, rispettivamente, cambianu a cellula à quella adiacente o currispundente. Per esempiu, se specificate un ligame à a cellula B2 in una cellula, è poi copiate sta formula à l'adiacente à a diritta, l'indirizzu cambierà automaticamente à C2. U ligame pò esse internu o esternu. In u primu casu, Excel accede à una cellula situata in u stessu libru di travagliu. In u sicondu - in l'altru. Questu hè, Excel pò utilizà dati situati in un altru documentu in formule. 

Cumu inserisce dati in una cellula

Unu di i modi più faciuli per inserisce una formula chì cuntene una funzione hè di utilizà l'Assistente di Funzione. Per chjamà, avete bisognu di cliccà nantu à l'icona fx un pocu à a manca di a barra di formula (si trova sopra à a tavula, è u cuntenutu di a cellula sò duplicati in questu s'ellu ùn ci hè micca una formula in questu o a formula hè mostratu s'ellu hè. Un tali dialogu apparirà.

1

Quì pudete selezziunate a categuria di funzione è direttamente quella da a lista chì vulete usà in una cellula particulari. Quì pudete vede micca solu a lista, ma ancu ciò chì ognuna di e funzioni faci. 

A seconda manera di inserisce e formule hè di utilizà a tabulazione currispondente nantu à a cinta Excel.

Cumu inserisce una formula in una cellula Excel
2

Quì l'interfaccia hè diversa, ma a meccanica hè a stessa. Tutte e funzioni sò spartuti in categurie, è l'utilizatore pò sceglie quellu chì li cunvene megliu. Per vede ciò chì ognuna di e funzioni faci, avete bisognu di passà sopra cù u cursore di u mouse è aspittà 2 seconde.

Pudete ancu inserisce una funzione direttamente in una cellula. Per fà questu, avete bisognu di cumincià à scrive u simbulu di input di a formula (= =) in questu è entre u nome di a funzione manualmente. Stu metudu hè adattatu per l'utilizatori più sperimentati chì u cunnosci da core. Permette di salvà assai tempu.

Cumu inserisce una formula in una cellula Excel
3

Dopu avè inseritu e prime lettere, una lista serà visualizata, in quale pudete puru selezziunate a funzione desiderata è inserisci. Se ùn hè micca pussibule di utilizà u mouse, pudete navigà in questa lista cù a chjave TAB. S'ellu hè, allora basta un doppiu cliccà nantu à a formula currispondente. Una volta chì a funzione hè sceltu, apparirà un promptatu chì vi permette di inserisce i dati in a sequenza curretta. Questa data hè chjamata argumenti di a funzione.

Cumu inserisce una formula in una cellula Excel
4

Sè vo site sempre cù a versione di Excel 2003, allura ùn furnisce micca una lista drop-down, cusì avete bisognu di ricurdà u nome esattu di a funzione è inserisce dati da a memoria. U listessu vale per tutti l'argumenti di funzione. Fortunatamente, per un utilizatore espertu, questu ùn hè micca un prublema. 

Hè impurtante di principià sempre una formula cù un signu uguali, altrimenti Excel pensarà chì a cellula cuntene testu. 

In questu casu, i dati chì cumincianu cù un signu più o minus seranu ancu cunsiderati una formula. Se dopu ci hè testu in a cellula, allora Excel darà un errore #NAME ?. Sè cifri o numeri sò datu, allura Excel pruvarà à fà l'operazioni matematiche appropritate (addizione, sottrazione, multiplicazione, divisione). In ogni casu, hè cunsigliatu di principià à inserisce a formula cù u signu =, cum'è abitudine.

In listessu modu, pudete principià à scrive una funzione cù u segnu @, chì serà automaticamente cambiatu. Stu metudu di input hè cunsideratu obsolet è hè necessariu per chì e versioni più vechje di documenti ùn perde micca qualchì funziunalità. 

U cuncettu di argumenti di funzione

Quasi tutte e funzioni cuntenenu argumenti, chì ponu esse una riferenza di cellula, testu, numeru, è ancu una altra funzione. Allora, se utilizate a funzione ENECHET, vi tuccherà à specificà i numeri chì sarà verificatu. Un valore booleanu serà vultatu. S'ellu hè un numeru imparu, TRUE serà tornatu. Dunque, se ancu, allora "FALSE". L'argumenti, cum'è pudete vede da i screenshots sopra, sò inseriti in parentesi, è sò separati da un puntu e virgola. In questu casu, se a versione inglesa di u prugramma hè aduprata, a virgola di solitu serve cum'è separatore. 

L'argumentu di input hè chjamatu paràmetru. Certi funzioni ùn li cuntenenu in tuttu. Per esempiu, per uttene l'ora è a data attuale in una cellula, avete bisognu di scrive a formula =TATA (). Comu pudete vede, se a funzione ùn hà micca bisognu di l'input di l'argumenti, i parentesi anu da esse specificatu. 

Alcune caratteristiche di formule è funzioni

Se i dati in a cellula riferita da a formula sò editati, ricalcolerà automaticamente i dati in cunseguenza. Suppone chì avemu a cell A1, chì hè scritta à una formula simplice chì cuntene una riferenza di cellula regulare = D1. Se cambiate l'infurmazioni in questu, u listessu valore serà visualizatu in a cell A1. In modu simile, per formule più cumplesse chì piglianu dati da cellule specifiche.

Hè impurtante di capisce chì i metudi standard di Excel ùn ponu micca fà chì una cellula torna u so valore à una altra cellula. À u listessu tempu, stu compitu pò esse realizatu utilizendu macros - subrutines chì facenu certe azzioni in un documentu Excel. Ma questu hè un tema completamente diversu, chì ùn hè chjaramente micca per i principianti, postu chì esige cumpetenze di prugrammazione.

U cuncettu di una formula array

Questa hè una di e varianti di a formula, chì hè intrutu in un modu pocu sfarente. Ma parechji ùn sanu micca ciò chì hè. Allora avemu prima capisce u significatu di stu terminu. Hè assai più faciule per capisce questu cun un esempiu. 

Suppone chì avemu una formula SUM, chì rende a summa di i valori in un certu intervallu. 

Creemu un intervallu cusì simplice scrivendu numeri da unu à cinque in e cellule A1: A5. Dopu avemu specificà a funzione =SUM(A1:A5) in a cellula B1. In u risultatu, u numeru 15 appariscerà quì. 

Hè digià una formula array? No, ancu s'ellu travaglia cù un dataset è puderia esse chjamatu unu. Facemu qualchi cambiamenti. Suppone chì avemu bisognu di aghjunghje unu à ogni argumentu. Per fà questu, avete bisognu di fà una funzione cum'è questu:

=SUM(A1:A5+1). Ci hè chì vulemu aghjunghje unu à a gamma di valori prima di calculà a so summa. Ma ancu in questa forma, Excel ùn vulete micca fà questu. Hè bisognu di mostrà questu utilizendu a formula Ctrl + Shift + Enter. A formula array differisce in l'apparenza è pare cusì:

{=SUM(A1:A5+1)}

Dopu quì, in u nostru casu, u risultatu 20 serà inseritu. 

Ùn ci hè nunda di ingressu manualmente i curly braces. Ùn farà nunda. À u cuntrariu, Excel ùn pensa ancu chì questu hè una funzione è solu testu invece di una formula. 

Dintra sta funzione, intantu, i seguenti azzioni sò stati realizati. Prima, u prugramma decompose sta gamma in cumpunenti. In u nostru casu, hè 1,2,3,4,5. In seguitu, Excel aumenta automaticamente ogni unu di elli. Allora i numeri resultanti sò aghjuntu.

Ci hè un altru casu induve una formula array pò fà qualcosa chì a formula standard ùn pò micca. Per esempiu, avemu un inseme di dati elencati in a gamma A1: A10. In u casu standard, zero serà tornatu. Ma supponi chì avemu una tale situazione chì u zero ùn pò micca esse cunsideratu.

Inseme una formula chì verifica u intervallu per vede s'ellu ùn hè micca uguale à stu valore.

=МИН(ЕСЛИ(A1:A10<>0;A1:A10))

Quì ci hè una falsa sensazione chì u risultatu desideratu serà ottenutu. Ma questu ùn hè micca u casu, perchè quì avete bisognu di utilizà una formula array. In a formula sopra, solu u primu elementu serà verificatu, chì, sicuru, ùn ci cunvene micca. 

Ma se u turnate in una formula di array, l'allinjamentu pò cambià rapidamente. Avà u valore più chjucu serà 1.

Una formula array hà ancu u vantaghju chì pò rinvià parechji valori. Per esempiu, pudete traspone una tavola. 

Cusì, ci sò assai diversi tipi di formule. Certi di elli necessitanu input più simplice, altri più cumplessi. E formule di array ponu esse particularmente difficili per i principianti per capiscenu, ma sò assai utili.

Lascia un Audiolibro