helix

helix

L'elica (da l'elica latina scientifica, da u grecu heliks, -ikos, chì significa spirale) hè una struttura di l'arechja esterna.

Anatomia

Position. L'elica forma u cunfini superiore è laterale di l'auricula, o pinna auriculare. Quest'ultima currisponde à a parte visibile di l'arechja esterna mentre u meatus acusticu esternu rapprisenta a parte invisibile. L'auricula, o pinna, hè dunque chjamata in a lingua d'ogni ghjornu cum'è l'arechja, ancu se quest'ultima si compone in realtà di trè parti: l'arechja esterna, l'orella media è l'orella interna (1).

struttura. L'elica currisponde à a parte superiore è laterale di l'arechja esterna. Quest'ultimu hè principalmente cumpostu di cartilagine elasticu rivestitu di un stratu magru di pelle, è ancu di peli fini è sparsi. A differenza di l'elica, a parte inferiore di l'arechja esterna, chjamata lobula, hè una parte carnosa priva di cartilagine (1).

Vascularizazione. L'elica è a so radica sò furnite da l'arterie atriale superiore superiore è media, rispettivamente (2).

Funzioni Helix

Rolu auditivu. L'auricula, o pinna, ghjoca un rolu in l'audizione raccogliendu è amplificendu e frequenze sonore. U prucessu continuerà in u meatus acusticu esternu è dopu in l'altre parti di l'arechja.

Etichetta stu campu di testu

Patologia è prublemi associati

Testu

Tinnitus. U Tinnitus currisponde à rumuri anormali percepiti in un sughjettu in assenza di soni esterni. E cause di questu acufene sò varie è ponu in certi casi esse ligati à certe patologie o ligate à l'invecchiamentu cellulare. Sicondu l'urigine, a durata è i prublemi assuciati, l'acufene hè divisu in parechje categurie (3):

  • Tinnitus ughjettivu è sughjettivu: U tinnitus oghjettivu currisponde à una surghjente sonora fisica chì vene da l'internu di u corpu di u sughjettu, cum'è per esempiu un vasu di sangue. Per u zinnitimu subjectivu, nisuna fonte sonora fisica hè identificata. Currisponde à una cattiva trasfurmazione di l'infurmazioni sonore da e vie uditive.
  • Tinnitus acutu, subacutu è crònicu: Sò distinti secondu a so durata. Si dice chì l'acufene hè acutu quandu dura trè mesi, subacutu per un periodu trà trè è dodici mesi è crònicu quandu dura più di dodici mesi.
  • Tinnitus cumpensatu è scumpensatu: Definiscenu l'impattu nantu à a qualità di vita. U tinnitu cumpensatu hè cunsideratu "surmontabile" ogni ghjornu, mentre u tinnitu scumpensatu diventa veramente dannosu per u benessere cutidianu.

Iperacusia. Sta patologia currisponde à un'ipersensibilità à i soni è à i rumori esterni. Provoca disconfort quotidianu per u paziente (3).

Microtie. Currisponde à una malformazione di l'elica, ligata à un sviluppu insufficiente di a pinna di l'arechja.

Trattamentu

Trattamentu medico. Sicondu a patologia diagnosticata, certi trattamenti medicinali ponu esse prescritti.

A curazione chirurgica. A seconda di a patologia diagnosticata, una operazione chirurgica pò esse effettuata.

Esaminazione di l'elica

Prufissura fisica. Prima, un esame clinicu hè fattu per identificà è valutà i sintomi percepiti da u paziente.

Esame di imaging ORL. A timpanoscopia o l'endoscopia nasale pò esse fatta per cunfirmà un diagnosticu.

Simbolu

Simbulu esteticu. In diverse culture, a pinna auricolare di l'arechja hè assuciata à un simbulu esteticu. L'addizioni artificiali sò posti nantu à l'elica in particulare, cum'è piercing.

Lascia un Audiolibro