Gianfrancesco

Gianfrancesco

La UV hè una forma particulare di avia de tete (cefalà). Si manifesta da crises chì pò durà da qualchì ora à qualchi ghjornu. A frequenza di crisi varia assai da una persona à l'altra, chì varieghja da parechje crisi per settimana à una crisi per annu o menu.

A migraña si distingue da un mal di testa "ordinariu", in particulare per a so durata, a so intensità è parechji altri sintomi. Cusì, un attaccu di migraine principia spessu cun un dolore sentitu dasolu un latu di a testa o lucalizata vicinu à un ochju. U dulore hè spessu vistu cum'è pulsazioni in u cranu, è hè aggravatu da a luce è u rumu (è qualchì volta l'odori). Migraña pò ancu esse accumpagnata da nausea francese è vomitu.

Surprisa, in 10% à 30% di i casi, UV sò preceduti da manifestazioni fisiulogiche chì sò raggruppate sottu à u nome diodi. L'Aura sò essenzialmente disturbi visivi chì pò piglià a forma di lampi di luce, linee di culori vivaci, o perdita tempurale di vista. Sti sintomi si ne vanu in menu d'una ora. Dopu vene u mal di capu.

Prevalenza

La UV affetta à circa 12% di l'adulti, donne essendu 3 volte più toccu di l'omi39. Un studiu recente hà trovu chì 26% di e donne canadiane avianu migraine38, A frequenza di crisi hè assai variabile. A migraña hè ancu prevalente in i zitelli è l'adulescenti (5% à 10%), in quale hè spessu sottodiagnosticata. Sicondu Uptodate, in a populazione generale, u 17% di e donne è u 6% di l'omi soffrenu di migraña. Trà i 30-39 anni, seria 24% di e donne è 7% di l'omi.

lu prucessu di evoluzioni

A frequenza di attacchi di migraine varieghja assai da un individuu à l'altru. Alcune persone ne anu pochi à l'annu, mentre chì altri ne anu 3 o 4 à u mese. In certi casi, i crisi ponu accade parechje volte à a settimana, ma raramente ogni ghjornu.

I primi attacchi cumpariscenu di solitu durantezitiddina or ghjovanu età adulta. Migraini di capu diventanu più rari annantu à l'età di 40 è spessu spariscenu dopu à 50 anni.

I miccanismi di a migraña

Ùn si sà perchè alcune persone anu headaches, di testa (causatu da tensione nervosa o ansietà) o migraines è perchè l'altri ùn li anu mai avutu, ancu s'elli sò esposti à i stessi trigger.

Dapoi l'anni 1960 à l'anni 1990, si credia chì e migraine eranu principalmente causate da cambiamenti vascolari: una costrizione di i vasi sanguini (vasocostrizione) chì circonda u cervellu, seguitata da gonfiore (vasodilatazione). Tuttavia, a ricerca successiva mostra chì l'origine di a migraña hè assai più cumplessa. In effetti, hè tutta una cascata di reazioni in u nervous system chì causaria stu intensu mal di testa. Un mecanismu neurologicu hè statu scupertu di pocu tempu per spiegà perchè a luce aggrava u dolore di a migraña mentre a bughjura u calma.33Queste reazioni in catena anu effetti micca solu nantu à i vini sanguini, ma ancu nantu à l'infiammazione, i neurotrasmettitori è altri elementi.

Senza una intelligente comprensione di i meccanismi di a migraña, sapemu sempre di più nantu à elli. sparisce (vede Fattori di risicu) è i mezi per cumbatte lu.

Aghju una migraña o un mal di testa di tensione?

lu di testa sò mal di testa chì risultanu in un sintimu di strettezza in fronte è tempii. Ùn sò micca migraine. E persone chì anu mal di testa di tensione puntu globalmente restanu pocu disturbati da u so mal di testa. In fattu, raramente vedenu un duttore per questa ragione. Un ceppu di tensione una volta o cronica hè spessu causatu da tensione nervosa o ansietà. Ùn face micca nausea o vomitu.

Cumplicazioni

Ancu sì u dulore ch'elli causanu sò assai intensi, u UV ùn anu nisuna cunsequenza immediata per a salute. Tuttavia, studii recenti anu dimustratu chì a migraña, in particulare una accumpagnata da aura, hè assuciata cun un risicu aumentatu à longu andà di disordini cardiovascolari.41, 42. U risicu di infartu di miocardiu sarebbe dunque multiplicatu per 2 in i malati di emicrania. I meccanismi ùn sò ancu ben intesi. Hè dunque impurtante di aduttà un stile di vita sano per riduce u risicu cardiovasculare: ùn fumate micca, manghjate bè è esercitate regularmente.

Inoltre, a migraña pò influenzà significativamente a qualità di vita di e persone chì ne soffrenu. Hè dinò una causa maiò di assenteisimu à a scola è à u travagliu. Da quì l'impurtanza di cunsultà un duttore per truvà un trattamentu efficace.

Lascia un Audiolibro