Formazione di abitudini creativi

A primavera hè u tempu perfettu per un novu principiu, cumprese novi abitudini. Parechje accunsenu chì l'annu novu principia veramente solu in a primavera, quandu a natura torna à a vita, è u sole hè più caldu.

I più cumuni sò: accende istintivamente a luce quandu si entra in una stanza, usendu certe parolle in u discorsu, fighjendu da i dui lati di a strada quandu attraversà a strada, utilizendu a pantalla di u telefunu cum'è un specchiu. Ma ci sò ancu una quantità di mudelli di cumpurtamentu menu innocu chì spessu vulemu caccià.

U cervellu hè capaci di cambià, adattà è riorganizà i percorsi neurali in risposta à i cambiamenti in l'ambiente è e situazioni. Per esse scientificamente precisu, questu hè chjamatu "neuroplasticità cerebrale". Questa maravigliosa capacità pò esse usata à u nostru vantaghju - a furmazione di novi abitudini. In altri palori, a furmazione è u mantenimentu di l'abitudini creativi chì travaglianu per noi hè eminentemente realizabile.

Venenu in diverse forme è variazioni. Qualchissia vole rimpiazzà una mala abitudine cù qualcosa di più fruttuosa, qualchissia si move da zero. Hè impurtante di determinà quale cambiamentu vulete vede in sè stessu, per esse prontu per questu è motivatu. Siate onestu cun voi stessu è capisce chì tuttu hè pussibule!

Avè una stampa precisa di a vostra intenzione vi aiuterà à passà a strada à volte difficiule per furmà un novu cumpurtamentu. Inoltre, sè vo circate di eliminà un abitudine esistente, tenite sempre in mente l'indesirate chì porta in a vostra vita.

Cum'è a famosa cita di Aristòtili dice: Quandu u zitellu ampara à ghjucà un strumentu musicale, cum'è a chitarra, studiendu duramente è ùn deviate micca da e classi, a so cumpetenza righjunghji un altu livellu. A listessa cosa succede cù un atleta, un scientist, un ingegnere, è ancu un artista. Hè impurtante di ricurdà chì u cervellu hè una macchina altamente adattativa è flessibile. U cambiamentu dipende sempre da a quantità di sforzu è di u tempu passatu per ottene u risultatu. A listessa storia passa cù u cervellu quandu si formanu novi abitudini.

Cumu u vostru corpu vi dice chì site nantu à l'ora di recidiva in vechji mudelli di cumportamentu? Quale è quale situazione ti facenu più suscettibile à a ricaduta? Per esempiu, tendenu à ghjunghje à una barra di cioccolata o ciambelle grasse quandu site stressatu. In questu casu, avete bisognu di travaglià nantu à a cuscenza in u mumentu quandu site sopratu da u desideriu d'apre l'armadiu è curriri in quellu bun.

Sicondu un articulu publicatu da l'Università Internaziunale di Florida, ci vole 21 ghjorni per rompe un vechju abitudine è creà un novu. Un periodu di tempu assai reale, sottumessu à a strategia ghjusta. Iè, ci saranu parechji mumenti quandu vulete rinunzià, forse sarete à u puntu. Ricurdativi:.

Mantene motivatu pò esse un compitu ardu. Hè assai prubabile, ancu principià à cascà in trè settimane. Tuttavia, a situazione ùn hè senza speranza. Per mantene a motivazione per cuntinuà, imaginate di gode di i frutti di i vostri sforzi: u novu, senza chì i vechji abitudini ti trascinanu. Pruvate à truvà sustegnu da l'amichi è a famiglia.

In u risultatu di a ricerca di u cervellu, hè statu pruvatu chì e pussibulità di u cervellu umanu sò enormi, indipendentemente da età è genere. Ancu una persona assai malata hà u putenziale di ricuperà, per ùn dì micca ... rimpiazzà i vechji abitudini cù novi! Tuttu hè pussibule cù a vulintà è u desideriu. È a primavera hè u megliu tempu per questu!  

Lascia un Audiolibro