Подберезовик корековатый
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Boletales (Boletales)
- Famiglia: Boletaceae (Boletaceae)
- Genere: Leccinum (Obabok)
- Type: Lettu Hardy
- Boletus duru
- Obabok hè duru
- Boletus di pioppi
- Obabok duru
- Boletus duru;
- Boletus di pioppi;
- Obabok hè duru;
- Obabok duru;
- Un fungo duro;
- Un lettu neru.
U corpu di fruttu di un boletus duru hè custituitu da un troncu è un capu. A carne di u fungo hè bianca, assai dura, ma se fate un tagliu nantu à u caprettu, diventa rossu. Se a basa di u troncu hè danatu, a carne diventa bluish, è dopu un pocu acquistenu un tintu grisgiu-nìuru. L'aroma di a polpa di u boletus duru hè debule, l'odore di funghi hè diversu, u gustu piacevule.
U diametru di u caprettu varieghja trà 6-15 cm. A forma di giovani funghi di u boletus duru hè cunvessu è hemisfericu, è in i corpi di fruttu maturu diventa in forma di cuscinu. Nantu à a pelle di u fungo, ci hè inizialmente un picculu bordu, chì, cum'è maturu, sparisce cumplettamente è u fungo ferma nudu. Cù alta umidità, a superficia di u caprettu diventa mucosa, cù bordi pendenti. U culore di u cappellu pò esse grisgiu-marrone, grisgiu-marrone, ocre-marrone, grisgiu-marrone.
L'hymenophore di u fungus hè tubulare. I tubuli sò longu 10 à 25 mm, inizialmente bianchi, diventendu gradualmente gialli cremosi, è quandu si pressu, cambianu u culore à marroni grisgiu o marrone oliva. I cumpunenti custituenti di l'imenoforu sò spori carattarizati da una forma ellissoide-fusiforme o ellissoide. U culore di u polu di spore varieghja da l'ocre-marrone à l'ocre chjaru. E spore sò 14.5-16 - 4.5-6 microns.
A durata di a gamba di funghi varieghja trà 40-160 mm, è u so diametru hè 10-35 mm. In forma, hè in forma di spindle o cilindricu, à volte pò esse puntatu à a basa. A parti suprana di u mushroom leg hè carattarizatu da un culore biancu, è i spots bluish sò spessu visibili à a basa. Sottu, u culore di a gamba hè marrone, è a so superficia sana hè cuparta cù scali marroni.
Boletus duru cresce in boschi misti è caduti, ghjustu nantu à a terra. Hè a capacità di furmà micorrize cù pioppi è aspens. Pudete scuntrà stu fungo sia in gruppi sia in crescita unica. Boletus duru prefiere cultivà nantu à terreni calcari. Raramente, ma ancu pudete truvà stu tipu di boletus nantu à terreni loamy è sandy. U fruttu di u fungus si trova da a mità di lugliu à a fini di uttrovi (in ocasioni i corpi di fruttu di u boletus duru pò esse truvatu à a mità di nuvembre). In l'ultimi anni, più è più infurmazione hè apparsu chì u fungo boletus boletus si sparghje più largamente, hè scontru sempre più spessu è in quantità maiò.
U boletus rough hè un fungo comestible, in quale, in paragunà cù altri tipi di boletus, a carne hè assai più densa. Vermi assai raramenti cumincianu in questu, è hè cunsigliatu di utilizà un boletus duru in forma secca o fresca. Hè usatu per preparà diversi platti diliziosi.
L'spezie descritte hè simile à parechje altre varietà di boletus. In ogni casu, u boletus duru ùn hà micca similarità cù funghi velenosi o inedible.