Guanabana: tutta a verità nantu à u superalimentu esoticu

Gaunabana hè un arburu esoticu, chì in cundizioni interiore di solitu ùn ghjunghje micca più di trenta centimetri di altezza. In quantu à a fauna salvatica, a pianta pò ghjunghje da nove à deci metri, mentre chì i frutti ponu pisà più di sette kilogrammi. In natura, si pò truvà in l'America Latina, u listessu paese hè a patria storica di a pianta. Inoltre, pudete ancu truvà l'arburu in ogni zona cun un clima caldu tropicale.

Quelli chì anu tastatu a frutta fresca di guanabana affirmanu chì u fruttu hà un gustu cum'è una miscela assai rinfrescante di agrumi, fragole dolci è ananas salvaticu. 

In più di u so gustu bellu, guanabana hà un prufilu nutrizionale veramente stellare cù più di 200 cumposti chimichi in a so polpa, foglie è steli chì contribuiscenu à i so numerosi benefici per a salute.

 

U fruttu mediu cuntene 66 calorie, 1 gramma di proteine, 16 grammi di carboidrati, 3 grammi di fibre è assai vitamine è minerali, cumprese magnesiu, vitamina C, potassiu è tiamina (vitamina B1). Tuttu què ne face un superalimentu unicu. 

Nutrizionisti identificanu i 3 motivi più impurtanti per aduprà guanabana

Supportu di l'immunità... Soursop hè un altru bonu modu per pruteggervi da raffreddori, parassiti è virus. A ricerca hà dimustratu chì i flavonoidi, i steroidi è l'alcaloidi cuntenuti in l'estratto di guanabana sò efficaci contr'à vari tippi di batteri, parassiti è virus, cumpresu u virus herpes simplex.

Prutezzione contr'à u cancheru... Ci hè testimunianze chì u guasgiolu hà u putenziale di luttà contr'à e cellule tumorali.

Per esempiu, una recente revisione sistematica hà mostratu chì l'estratto di foglia di guanabana hà qualchì effettu anti-cancru, è sperimenti animali anu suggeritu chì riduce a dimensione di u tumore in vari tipi di cancru.

L'acetogenine di u fruttu sò pensate per inibisce a crescita di e cellule tumorali diminuendu l'accessu à u glucosiu per elli è supportendu a produzzione di cumposti antioxidanti.

Cura di bellezza... Grazie à u calciu, i frutti rinfurzanu l'osse, unghie è capelli. Vista a cumpusizione benefica di u fruttu, pò esse aduprata per trattà i prublemi intestinali.

Cumu manghjà guanabana

U Guanabana pò esse manghjatu micca solu frescu, ma ancu trasfurmatu.

U modu più faciule per cunsumà u fruttu di l'arburu di graviola hè simplicemente di tagliallu è manghjà a polpa cù una cucchiaia.

Per priservà u fruttu, pò esse cunservatu. Inoltre, a polpa face parte di parechje bevande, per esempiu, suchji, cocktail, ecc. Una deliziosa polpa cremosa pò esse usata per preparà una varietà di dessert: ghjacciu, pasticcini, muschi, ecc.

Per quale hè stu fruttu contraindicatu?

Sicondu alcuni gastroenterologhi, hè megliu per u nostru populu micca aduprà frutti d'oltremare, postu chì u nostru corpu ùn hà micca enzimi chì rumpenu quelle sostanze utili chì cuntenenu. Per noi, mele, pere, albicocche, prugne seranu più utili, vale à dì ciò chì cresce in a nostra regione.

Ma s'ellu ci hè guanabana, allora cun moderazione. Dopu tuttu, i semi di frutti, in particulare, ponu esse un pocu periculosi, postu chì studii anu dimustratu chì cunsumà una grande quantità di elli - o tè fattu da e foglie è i steli di a pianta - pò scatenà neurotossicità è disordini di u muvimentu.

Ùn hè micca cunsigliatu di abusà di u pruduttu durante a gravidanza, postu chì bere tè cù foglie di guanabana hè pienu di eccitabilità aumentata, chì pò avè un cattivu effettu nantu à a situazione sia di a futura mamma sia di u zitellu.

Lascia un Audiolibro