Glicerina: cumu aduprà sta crema idratante?

Glicerina: cumu aduprà sta crema idratante?

U glicerinu hà un putere idratante senza paragone, chì u mette in prima linea in cusmetulugia. Ma hà assai altri puteri chì spieganu u so usu assai largu in altri duminii.

A cosmetologia ùn pò fà senza glicerina

U glicerinu hè spessu adupratu cum'è idratante, solvente è lubrificante. Un idratante hà a pruprietà di fissà l'acqua, vale à dì di idratà. Un solvente hà u putere di dissolve e sostanze. Un lubrificante hè adupratu per riduce a frizione: quì, a consistenza viscosa di u glicerinu liscia a pelle, a lubrifica.

U glicerinu hà un gustu dolce muderatu (circa 60% di quellu di u saccarosu) è hè più solubile ch'è u sorbitol, chì hà menu gustu è qualchì volta u rimpiazza.

Hè utilizatu in dentifrici, collutori, idratanti, prudutti di capelli è saponi. Hè ancu un cumpunente di saponi di glicerina, in particulare saponi di Marseglia.

A glicerina in riassuntu hà parechje pruprietà:

  • Dà liscia à parechji prudutti;
  • Hà un forte putere idratante grazia à a so capacità di mantene parechje volte u so pesu in acqua. Cusì, forma una barriera annantu à l'epidermide, limitendu a perdita di umidità mentre ristabilisce l'attività di lipidi chì ghjucanu un rolu essenziale in a riparazione di a pelle;
  • Hà pruprietà emollienti. U termine emuliente in medicina significa: chì rilassa i tessuti (da u latinu mollire, addolcisce). Figurativamente, addolcente, dolce. Vale à dì, liscia a pelle è i capelli mantenendu un bon livellu di idratazione;
  • A so funzione oclusiva permette à a pelle di esse prutetta da l'agressioni esterne cum'è u ventu è a pulluzione;
  • In pratica, si applica una o duie volte à ghjornu, in un stratu finu.

Aduprà in dermatologia

A più bona prova di u so putere idratante hè u so usu in dermatologia per alleviare o ancu curà lesioni invalidanti croniche o lesioni accidentali.

  • Per via cutanea, in cumbinazione cù paraffina è vaselina, u glicerinu hè adupratu in a gestione di brusgiature, dermatite atopica, ictiosi, psoriasi, secchezza di a pelle;
  • Per via cutanea, in cumbinazione cù u talc è u zincu, u glicerinu hè adupratu in a gestione di dermatiti irritanti è rash di pannoliu, in particulare in i zitelli.

Un putere idratante hè stupendu

U glicerinu o glicerina hè dunque un liquidu incolore, inodore, viscosu cù un gustu dolce. A so molecula hà 3 gruppi idrossili chì currispondenu à 3 funzioni alcolu rispunsevuli di a so solubilità in acqua è di a so natura igroscopica.

Una sustanza igroscopica hè una sustanza chì tende à mantene l'umidità per assorbimentu o adsorbimentu. Inoltre, u glicerinu hè pocu almacenatu è si diluce assorbendu l'umidità da l'aria.

I prudutti chì si trovanu in u mercatu cuntenenu o glicerol puru o mischii basati in glicerol. A cumminazzioni di glicerol + vaselina + paraffina hè particularmente interessante. Un effettu protettivu di a pelle hè statu ancu dimustratu da e teste ex vivo realizate nantu à implanti di tissuti delipidati, vale à dì senza lipidi (senza grassu).

Queste prove anu mostratu una rapida ristrutturazione di a barriera lipidica cun dimostrazione di l'attività emolliente di a combinazione Glicerina / Vaselina / Paraffina. Queste pruprietà, dimustrate in studii farmaco-clinichi nantu à mudelli validati, prumove a ristaurazione di u statu di l'acqua è a funzione barriera di a pelle, chì hè prubabile di riduce i fenomeni di irritazione, prurito è graffi. Nota: sta cumbinazione ùn deve micca esse aduprata nantu à a pelle infettata, nè cum'è vestimentu occlusivu, vale à dì un vestimentu chjosu.

Cumu si face u glicerinu?

Truvemu a parola glicerina in i trigliceridi, spessu misurati in u sangue quandu dumandemu un bilanciu ancu basale. Infatti, hè à u centru di a cumpusizione di tutti i lipidi (grassi) in u corpu. Hè una fonte d'energia: appena u corpu hà bisognu d'energia, tira u gliceru da i magazini di grassu è u passa in u sangue.

Ci hè trè fonti di fabricazione di glicerina:

  • Saponificazione: se a soda hè aghjunta à un oliu o un grassu animale o vegetale, si ottiene un sapone è glicerina. U glicerinu hè dunque un pruduttu secondariu di a fabricazione di sapone;
  • A fermentazione alcolica di u mostu d'uva durante a pruduzzione di vinu;
  • A transesterificazione di l'oli vegetali, chì in brevi risultati in biodiesel (carburante). Di novu, u glicerinu hè un pruduttu secondariu di questa operazione.

A pudemu manghjà?

Avemu digià vistu chì u glicerol entra in a cumpusizioni di parechji prudutti farmacèutici dermatologichi. Ma si trova ancu in droghe (putere di zuccherinu di sciroppi), suppositori, saponi, dentifrici. Hè un sustitutu piacevule per u sorbitol (perchè u gustu megliu). Hà un putere lassativu s'ellu hè assorbita in quantità sufficienti è hè debbuli diureticu.

È benintesa, hè prisente in l'alimentu: hè l'additivu E422 chì stabilizza, ammorbidisce è ispessisce certi alimenti. Se aghjustemu chì a pudemu fà in casa è chì hà ancu usi domestichi, ùn simu micca luntanu da fà ne una panacea.

Lascia un Audiolibro