Malattia di riflussu gastroesofageu (pirrosi di stomacu)

Malattia di riflussu gastroesofageu (pirrosi di stomacu)

Le reflux gastroesofagicu si riferisce à l'ascensione di parte di u cuntenutu di u stomacu in uesofago (u duct chì cunnetta a bocca à u stomacu). U stomacu pruduce i succhi gastrici, chì sò sustanzi assai acidi chì aiutanu à a digestioni di l'alimentariu. In ogni casu, u forru di l'esofago ùn hè micca designatu per resiste à l'acidità di u cuntenutu di u stomacu. Per quessa, u riflussu provoca una inflamazioni di l'esofago, chì risultatu in ardenti è irritazioni. À u tempu, u dannu à l'esofago pò esse. Nota chì un livellu bassu di reflux hè normale è inconsequential, è questu hè chjamatu reflux fisiologicu (normale).

In u linguaghju cumuni, l'ardori di stomacu hè spessu referitu cum'è a malatia di reflux gastroesophageal.

Cause

In a maiò parte di e persone chì l'anu, u reflux hè causatu da u malu funziunamentu di u sphincter esophageal inferiore. Stu sphincter hè un anellu musculu situatu à a junction di l'esofago è u stomacu. Normalmente, hè strettu, impediscendu chì u cuntenutu di u stomacu si move finu à l'esofago, aprendu solu per permette à l'alimentu ingeritu di passà è cusì cum'è una valvula protettiva.

In casu di riflussu, u sphincter si apre à i tempi sbagliati è lascia u suchji gastrichi di u stomacu. E persone chì soffrenu di reflux sò spessu regurgitation acidu dopu à manghjà o di notte. Stu fenomenu di regurgitation hè assai cumuni in i zitelli, perchè u so sphincter hè immature.

A malatia di reflux gastroesophageal pò ancu esse ligata à ernia hiatal. In questu casu, a parti suprana di u stomacu (situata à a junction of the esophagus) "salta" cù l'esofago in a rib cage attraversu l'apertura di u diafragma (l'orifiziu hiatal). 

In ogni casu, l'hernia hiatus è a malatia di reflux gastroesophageal ùn sò micca sinonimi, è l'hernia hiatus ùn hè micca sempre assuciata cù reflux.

Prevalenza

Au Canada, on estime que 10 à 30 % de la population serait dérangée par des épisodes occasionnels de VUR gastroesophageal7. È 4% di i Canadiani averebbe riflussu ogni ghjornu per 30% una volta à settimana (13).

Un studiu americanu mostra chì u 44% di e persone anu a malatia di reflux gastroesophageal almenu una volta à u mese ().

 

A regurgitation hè summamente cumuni in i zitelli, ma ùn hè micca sempre dovutu à a malatia di reflux gastroesophageal. I sperti stimanu chì u 25% di i zitelli anu un veru VUR8. Righjunghji u so massimu versu l'età di 4 mesi9.

lu prucessu di evoluzioni

In a maiò parte di l'adulti affettati, i sintomi di reflux sò cronichi. I trattamenti più spessu furnisce un sollievu cumpletu, ma tempurale, di i sintomi. Ùn curanu micca a malatia.

In i zitelli, u reflux di solitu si sparisce trà 6 è 12 mesi quandu u zitellu invechja.

Cumplicazioni

L'esposizione prolongata di l'esofago à sustanzi gastrichi acidi pò causà:

  • Inflamazioni (esophagite), cù lesioni più o menu prufonda di l'esofago rispunsevuli diulcere (o ferite) nantu à u muru di l'esofago, chì sò classificati in 4 tappe, secondu u so numeru, a so prufundità è a so estensione;
  • sta inflammazione o ulcera pò causà hemorrhage ;
  • ristrettu di u diametru di l'esofago (stenosi peptica), chì pruvucarà difficultà à inguglia è dolore durante a deglutizione;
  • un Esofago di Barrett. Hè a rimpiazzamentu di e cellule in u muru di l'esofago da e cellule chì normalment evoluzione in l'intestinu. Questa sustituzione hè dovuta à "attacchi" ripetuti di l'acidu stomacu in l'esofago. Ùn hè micca accumpagnatu da alcun sintimu particulari, ma pò esse rilevatu da l'endoscopia perchè u culore grisgiu-rosa normale di i tessuti in l'esòfuru piglia un culore di salmone-rosa inflamatu. L'esofago di Barrett vi mette in risicu per l'ulcera è, più impurtante, u cancer di l'esofago.

A malatia di reflux gastroesophageal pò ancu purtà à cumplicazioni da una distanza10 :

  • tosse cronica 
  • una voce rossa
  • un laringospasme
  • cancru di l'esofago o di a laringe in casu di riflussu incontrolatu è micca monitoratu

Quandu cunsultà?

In ognuna di e situazioni quì sottu, hè cunsigliatu vede un duttore.

  • Una sensazione di ardenti è regurgitation acidu parechje volte à settimana.
  • I sintomi di reflux interferiscenu cù u sonnu.
  • I sintomi tornanu rapidamente quandu si smette di piglià medicazione antiacidi.
  • I sintomi anu duratu più di un annu è ùn sò mai stati evaluati da un duttore.
  • Ci sò parechji sintomi alarmanti (vede a sezione di i sintomi di l'ardori).

Lascia un Audiolibro