Calcoli biliari (colelitiasi)

Calcoli biliari (colelitiasi)

U chjamemu calcoli biliari, o colélitiasi, a furmazione di petre à l'internu di u gallbladder, l'urganu chì cunserva a bile secretata da u fegatu. I calculi, chì sò qualchì volta chjamati "pietre" parenu daveru cum'è picculi ciottuli. In a maggior parte di i casi, sò cumposti da curistiloru cristallizatu. E petre fatte da pigmenti di bile ponu ancu formassi, in particulare cù malatie epatiche gravi o anemia falciforme, ma queste ùn seranu micca discute quì.

A forma, a dimensione è u numeru di calculi (Ci pò esse parechje centinaia) differenu da un individuu à l'altru. Pò esse chjuchi cum'è un granu di sabbia o quant'è una palla di golf.

A maiò parte di u tempu, e petre ùn causanu sintomi. Tuttavia, ponu bluccà i canali chì portanu a bile à u fegatu è l'intestini. Questu hè chjamatu a coliche biliari (vede u schema) se a crisa hè temporanea. Ùn più capace di sviutà, a cistifellea cumincia tandu à gonfià, chì pò causà viulenza dulore. Quandu e petre ùn causanu micca còlichi, sò qualchì volta scuperti à l'azardu nantu à un ultrasuone o CT scan (scanning) di l'abdomen.

Ci hè da nutà chì l'intensità di i sintomi ùn dipende micca da u decalcomanie calculi. Infatti, e petre chjuche ponu dà un dolore intensu, mentre chì e grosse pietre passanu inosservate. Sò qualchì volta troppu grandi per esce da a cistifellea è bluccà i canali.

À chì ghjova a cistifellea?

A cistifellea hè un picculu saccu in forma di pera chì misura 7 à 12 cm di lunghezza. Inmagazzina a bile, un liquidu giallu-verdulente pruduttu da u fegatu, chì hè adupratu per aiutà à a digestione di l'alimentu. Durante i pasti, a cistifellea si contrae è libera a bile, chì poi circula in u canali bile cumuni versu l'intestinu, induve cuntribuisce à a digestione, in particulare e sostanze grasse. A cistifellea si rilassa è si riempie torna di bile.

Cause

La ancu si compone principalmente di acqua, sali di bile (chì, emulsionendu i grassi, ghjucanu un rolu maiò in a so digestione da l'intestinu), colesterolu, fosfolipidi, pigmenti è elettroliti.

lu calcoli biliari di colesterolu sò furmati quandu:

  • a bile cuntene troppu colesterolu;
  • a bile ùn cuntene abbastanza sali di bile;
  • a cistifellea ùn si contrae micca di modu regulare (a cistifellea si dice tandu "pigra").

Ùn si sà esattamente ciò chì inghjenna a furmazione di a petra, ma sò stati identificati vari fattori di risicu. L'obesità hè unu di elli. Innota chì ùn ci hè un ligame trà ipercolesterolemia è a concentrazione di colesterolu in a bile.1.

E petre ponu apparisce in vari organi cavi (reni, vescica) o in ghiandole (cistifellea, ghiandole salivari), poi circulanu o restanu bluccati in u trattu excretore di questi. Sicondu induve si trovanu, ste petre seranu cumposte da varie sostanze: calciu, fosfatu, colesterolu, suchji digestivi o altri.

I calcoli biliari si formanu di solitu in a cistifellea è micca in u fegatu perchè a bile hè più cuncintrata quì.

Quale hè affettatu?

La calcoli biliari, O calculu di a cistifellea hè abbastanza cumunu è affetta da 2 à 3 volte di più cà donne cà l'omi. Da l'età di 70 anni, u 10% à u 15% di l'omi l'anu, è ancu da u 25% à u 30% di e donne. U risicu di avè calculi biliari aumenta cùetati, per ghjunghje à quasi 60% dopu à 80 anni, probabilmente per via di a diminuzione di l'efficacità di e cuntrazioni di a cistifellea. I calculi causanu cumplicazioni in solu u 20% di elli è pò esse còlica epatica, colecistite, colangite, o pancreatite biliare acuta.

Còliche biliari

A crisi de colica epatica o colica biliare, hè duvuta à una petra di a cistifellea chì passa in i canali biliari è diventa bluccata quallà in modu transitoriu, impedendu temporaneamente chì a bile scorra. Dura in media da 30 minuti à 4 ore. Una durata di più di 6 ore duveria fà nasce a paura di una complicazione. U dulore diminuisce quandu a petra spunta spontaneamente, permettendu à a bile di scorrere di novu normalmente. Una persona chì hà patitu un attaccu di coliche biliari hè prubabile, in 70% di i casi, di soffre altri. Se i primi attacchi sò sopportabili, tendenu à peghju quandu e petre ùn sò micca trattate.

A maiò parte di i crisi si verificanu fora di i pasti. Puderanu accade à ogni mumentu di a ghjurnata, è u più spessu ùn ci hè micca avvenimentu scatenante. A sequestru si faci dopu chì a cistifellea si contrae è espulsa una petra chì pò bluccà un canale biliare. L'ingestione di un pastu provoca naturalmente a cuntrazione di a cistifellea, stimulata da a presenza di alimenti in u trattu digestivu. A cistifellea si cuntratta ancu à casu è spontaneamente in ogni mumentu di u ghjornu è di a notte.

Possibili complicazioni

In a maggior parte di i casi, calcoli biliari ùn causanu micca cumplicazioni. Tuttavia, u dolore persistente senza trattamentu pò intensificassi un ghjornu o l'altru finu à u puntu di cunduce à situazioni periculose per a vita: colecistite acuta (infiammazione di a cistifellea), colangite acuta (infiammazione di i canali biliari) o pancreatite acuta (infiammazione di u pancreas).

In presenza di i sintomi sottu, vedi urgente un duttore :

  • frebba;
  • anormalmente culore giallu di a pelle;
  • dulore assai intensu è subitu à u latu drittu di l'addome chì persiste per più di 6 ore;
  • vomitu persistente.

Inoltre, e persone chì soffrenu di calculi biliari sò, à longu andà, un pocu più in risicu di sviluppà un cancru di a vesícula biliare, chì hè quantunque assai raru.

Lascia un Audiolibro