Coprinellus silvaticus (Coprinellus silvaticus) foto è descrizzione

Coléoptère du bousier (Coprinellus silvaticus)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
  • Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
  • Famiglia: Psathyrellaceae (Psatyrellaceae)
  • Genre : Coprinellus
  • Type: Coprinellus silvaticus (Coprinellus silvaticus)
  • Coprinus hè lentu P. Karst., 1879
  • Coprinus silvaticus Peck, 1872
  • Coprinusella sylvatica (Peck) Zerov, 1979
  • Coprinel lento (P. Karst.) P. Karst., 1879

Coprinellus silvaticus (Coprinellus silvaticus) foto è descrizzione

Nome attuale: Coprinellus silvaticus (Peck) Gminder, in Krieglsteiner & Gminder, Die Großpilze Baden-Württembergs (Stuttgart) 5: 650 (2010)

testa: diametru sin'à 4 cm è altezza 2-3 cm, prima campana, poi cunvessu è infine flat, sin'à 6 cm di diametru. A superficia di u caprettu hè forti furzata, buffy-brown cun un centru rossu-marrone scuru. Pesantemente serrated è cracked in funghi adulti. In specimens assai ghjovani, a pelle di u caprettu hè cupartu cù i resti di una spathe cumuna in forma di picculi frammenti fluffy di culore marrone, rusty-brown, ocher-brown. In i funghi adulti, a superficia di u caprettu pare quasi nuda, ancu s'è i particeddi più chjuchi di u coverlet ponu esse vistu cù una lupa.

piastre: strettu, frequente, aderente, biancu à u principiu, poi marrone scuru à neru quandu e spore maturanu.

Jambe: altezza 4-8 cm, grossu finu à 0,2 - 0,7 cm. Cilindricu, ancu, ligeramente grossu versu a basa, cavu, fibru. A superficia hè bianca, ligeramente pubescente. In i funghi invechjate - marroni, marroni brutti.

Ozonium: manca. Chì ghjè "Ozonium" è cumu si vede - in l'articulu Homemade dung beetle.

Pulp: magre, biancastra, fragile.

Odore è gustu: senza funziunalità.

Impronta di polvere di spore: u neru

Controversia marrone rossu scuru, 10,2-15 x 7,2-10 microns in grandezza, ovate in fronte, amanduli in u latu.

Basidia 20-60 x 8-11 µm, con 4 sterigae circondate da 4-6 piccole sezioni.

I corpi fruttifichi appariscenu solu o in clusters da maghju à uttrovi

Hè cunnisciutu chì sta spezia si trova principarmenti in Europa (in tutta l'Ucraina) è in l'America di u Nordu, è ancu in certi spazii in Argentina (Tierra del Fuego), Giappone è Nova Zelanda. U scarabeu di foresta hè listatu in i Libri Rossi di certi paesi (per esempiu, Pulonia). Havi un statutu R - una spezia potenzialmente in periculu per via di a so gamma geografica limitata è di i picculi abitati.

Saprotropu. Si trova in fureste, giardini, prati è strade di terra grassa. Si sviluppa nantu à u legnu in decadenza o foglie intarrate in terra, in terreni ricchi di argilla.

In quantu à u scarabeu di zuccaru, ùn ci hè micca datu affidabile è ùn ci hè micca cunsensu.

Una quantità di fonti dicenu chì u scarabeu di u boscu hè comestible à una ghjovana età, cum'è i scarabeci simili. Pre-boiling hè cunsigliatu, secondu diverse fonti, da 5 à 15 minuti, ùn utilizate micca u caldo, lavate i funghi. Dopu quì, pudete frittura, stufa, aghjunghje à altri platti. I qualità di u gustu sò mediocre (categorie 4).

Una quantità di fonti categuricamente classificà u scarabeu di u boscu di u boscu cum'è una spezia inedible.

Ùn ci hè micca dati nantu à a toxicità.

Cunsidereremu inedible, Diu benedica, lasciate cresce: ùn ci hè nunda di manghjà in ogni modu, i funghi sò chjuchi è si deterioranu troppu rapidamente.

I picculi scarabei marroni sò difficiuli di distingue senza microscopia. Per una lista di spezie simili, vede l'articulu Flickering dung beetle.

Foto: Wikipedia

Lascia un Audiolibro