Tuttu nantu à u perineu

U perineu, un organu chjave

U perineu hè una parte micca ricunnisciuta di u corpu chì hè spessu scupertu chì esiste durante a gravidanza. Eppuru hè un organu chjave chì ci vole à pruvà à priservà quant'è pussibule.

U perineu hè un inseme di musculi chì custituiscenu u "fondu" di a pelvis. U so tettu hè a cupola diafragmatica, i so lati è a so parte frontale sò furmati da i musculi addominali. À u spinu di u perineu truvamu a spina, è sottu à u pianu perineale. U perineu hè dunque una spezia di basa chì conserva i visceri (milza, intestinu, vejiga, utru, reni), per quessa, parlemu ancu di " pianu pelvicu ". U perineu hà parechje strati. U primu, visibile, hè furmatu da i labbra vaginali, u clitoris è a regione trà a vagina è l'anus. A seconda capa hè custituita da u sphincter uretrale, chì mantene a vejiga chjusa, è u sphincter anal, chì chjude u rectum. Infine, sopra, a terza capa chì cuntene i musculi in a vagina.

U perineu, un musculu assai struitu

I musculi di u perineu aiutanu à mantene l'organi, equilibriu pressioni addominali è cuntinenza : i sfinteri assicuranu l'apertura o a chjusura di a vejiga. I musculi di u perineu ghjucanu ancu un rolu impurtante in a sessualità. U più tonu u perineu, u più piacè si senti durante u rapportu sessuale. In l'omi, stu musculu permette un megliu cuntrollu di l'ejaculazione. Quandu funziona bè, u perineu reagisce à a pressione abdominal per mantene l'equilibriu di e forze, necessariu per una bona statica pelvica. Ma cù u tempu, certi fattori ponu debilitatu, è l'equilibriu ùn hè più mantinutu. I cunsiquenzi ponu esse incontinenza urinaria (o ancu fecale) è a discendenza d'urgani (o prolapse). Sapendu è capisce l'anatomia di u vostru perineu permette dunque di evità i cattivi abitudini, identificà i fatturi di risichi è cunsultate u vostru duttore quandu hè necessariu.

Ci sò parechji fatturi di risichi

  • In e donne, durante u partitu, a discendenza di u zitellu pò influenzà i tissuti.
  • Portanu ripetutamente carichi pesanti, soprattuttu per ragioni prufessiunali
  • Stitichezza chì porta qualchì volta à spinghje per avè un muvimentu di l'intestione, una tosse cronica o u fattu di spinghje quandu urina, tante pressioni esercitate nantu à u perineu. 
  • L'obesità pesa ancu nantu à u perineu
  • L'anziane hormonal è l'indebolimentu di i musculi è di i tessuti portanu à a perdita di supportu per i visceri (risicu di discendenza di l'organi)
  • Prucedure chirurgiche (cum'è a cirurgia di prostata in l'omi) pò ancu causà danni tempuranee o più durable à u perineu.
  • A pratica di certi sporti (corsa, salti, fitness, etc.) provoca un aumentu di a pressione esercitata nantu à u perineu ligata à l'impatti in terra è a cuntrazione di i musculi addominali. Sicondu certi studii, più di a mità di l'atleti femine soffrenu di incontinenza urinaria.

Gravidanza è perineu

Hè durante a gravidanza è durante u partitu chì u perineu hè più struitu. Dopu sottumette a pressione supplementaria assuciata à l'aumentu di a dimensione è u pesu di l'utru, u pesu à quale hè aghjuntu quellu di u fluidu amniòticu è u zitellu. Cusì, in u terzu trimesteru di gravidenza, quasi una in duie donne sperienze perdite urinarii per via di a pressione aumentata nantu à u perineu. U parto pone un risicu per u perineu. U più grande u zitellu, u più grande u perimetru craniale, più u so passaghju hè prubabile di stende i musculi è i nervi di u perineu. Dopu à u partitu, e sessioni sò assai ricumandemu per restaurà u tonu à u perineu.

Lascia un Audiolibro