cuntenutu
Crisi epilettica in cani
Cosa hè un attaccamentu epiletticu o un attaccu convulsivu?
Un attaccu, più currettamente chjamatu un attaccu, hè causatu da una scossa elettrica chì parte da un locu in u cervellu è pò in parechji casi sparghje in tuttu u cervellu.
lu crisi parziali sò carattarizati da cuntrazioni chì impediscenu à u cane di piglià u cuntrollu di a parte di u corpu chì hè influenzata, ciò chì li distingue da i tremuli (veda l'articulu nantu à u cane tremendu). Durante un attaccamentu parziale u cane resta cusciente.
Quandu a presa hè generalizata, tuttu u corpu si cuntratterà è u cane si cuntratterà in tuttu u corpu è perderà a cuscenza. Spessu u cane sbavarà, pedalerà, urinarà annantu è defecerà. Ùn hà più nisun cuntrollu annantu à u so corpu. Ancu se e crisi sò particularmente viulenti è spettaculari, ùn circate micca di mette a manu in a bocca di u vostru cane per trattene a lingua, vi puderebbe mordicà assai duru senza capì. A crisa di solitu dura solu pochi minuti. A crisa epilettica generalizata hè spessu annunziata, hè chjamata prodroma. U cane hè agitatu o ancu disorientatu prima di l'attaccu. Dopu à a crisa, hà una fase di ripresa più o menu longa induve pare persu, o ancu presenta sintomi neurologichi (stacca, ùn vede, corre in i muri ...). A fase di recuperazione pò durà più di una ora. U cane ùn more micca da una crisa, ancu se pò sembrà longu o schiacciante per voi.
Cumu diagnostichi una crisa epilettica in i cani?
U veterinariu pò raramente vede a presa. Ùn esitate micca à fà una video di a crisa per mostrarla à u vostru veterinariu. Pò aiutà à dì a differenza trà una sincope (chì hè un tipu di cane chì svene cù prublemi di core o di respirazione), una crisi o tremors di u cane.
Cum'è a crisi epilettica di u cane hè spessu idiopatica (a causa di a quale ùn a sapemu), hè diagnosticata eliminendu l'altre cause di crisi in cani chì s'assumiglianu assai à quella di u cane chì tremula:
- Cane avvelenatu (certi avvelenamenti cù tossine cunvulsive)
- Hypoglycemia
- Iperglicemia in cani diabetichi
- Fossa
- Tumuri o anormalità di u cervellu
- Corsa (corsa)
- Traumu à u cervellu cù emorragia, edema o ematoma
- Una malattia chì causa l'encefalite (infiammazione di u cervellu) cume certi parassiti o virus
U diagnosticu hè dunque fattu circhendu ste malatie.
Dopu un esame clinicu cumpletu cumpresu un esame neurologicu, u vostru veterinariu farà dunque un test di sangue per verificà l'anormalità metaboliche o di u fegatu. Dopu, ponu urdinà una scansione CT da un centru di imaging veterinariu per determinà se u vostru cane hà una ferita cerebrale chì sta causendu crisi epilettiche. Se ùn si trova alcuna anormalità di u sangue è esame neurologica è nisuna lesione pudemu cunclude à una epilepsia essenziale o idiopatica.
Ci hè un trattamentu per a crisa epilettica di i cani?
Se un tumore si trova è pò esse trattatu (cù radioterapia, chirurgia o chimioterapia) questu serà a prima parte di u trattamentu.
Dopu, se e crisi epilettiche di u cane ùn sò micca idiopatiche allora e cause di e so crisi devenu esse trattate.
Infine, ci sò dui tippi di trattamentu per queste crisi epilettiche: trattamentu d'urgenza se a crisi dura troppu longu è trattamentu di basa per riduce a frequenza di crisi o ancu per fà sparisce.
U vostru veterinariu pò prescrive una medicina in soluzione per esse iniettata in u rettu di u vostru cane (via l'anu) cù una siringa, senza agulla, se a crisi generalizata dura più di 3 minuti.
U DMARD hè una tableta presa ogni ghjornu per a vita. L'ubbiettivu di sta droga hè di abbassà u livellu di attività di u cervellu è di diminuisce a so soglia di eccitabilità, soglia sopra a quale seranu scatenate crisi convulsive. TOÀ l'iniziu di u trattamentu, u vostru cane pò sembrà più stancu o ancu addurmentatu. Discutite cù u vostru veterinariu, hè normale. Durante u trattamentu u vostru cane deve esse monitoratu da analisi di sangue per verificà u livellu di a droga in u sangue è ancu u statu di u fegatu per esse sicuri chì a droga sia ben tollerata da u vostru cane. A dosa hè poi adattata secondu a frequenza di l'attacchi finu à chì una dosa minima efficace hè ghjunta.