Decisioni difficili: quandu un omu amatu hè malatu mentale

Ellu vede e cose chì ùn avete micca, sente e voci, o sospettate chì pruvate d'avvelenàlu. Hè difficiuli di accettà. Calchì volta pare chì tù stessu sia andatu pazzi. Diventa più è più difficiuli per voi di crede in sè stessu, diventa difficiule per separà u malatu da a malatia è l'amate cum'è prima. È hè cumplettamente incomprensibile cumu aiutà quandu una persona pensa chì tuttu hè in ordine cun ellu. Ci hè una via d'uscita, dice u psicoterapeuta Imi Lo.

Di fronte à una malatia mentale di un omu amatu, a cosa principal ùn hè micca di scurdà chì ùn hè micca culpèvule per questu, chì hà un tempu più duru chè voi. Capite chì daretu à i cambiamenti in a personalità ci hè sempre quellu chì amate. Chì fà ? Sustenitelu è cercate modi per allevà a so cundizione.

Avete da risponde à duie dumande principali: cumu capisce è accettà a malatia è cumu aiutà si un omu amatu, per via di a vergogna, a culpa o a so cundizione, ùn pò micca aiutà. Hè impurtante di ricurdà chì a famiglia è l'amichi sò a risorsa più impurtante chì, inseme cù i medicazione è a terapia, aiutanu à affruntà efficacemente a malatia mentale.

Per principià, seguitate quattru regule simplici:

  • Ùn passate micca solu per questu. Ci sò specialisti è urganisazioni chì ponu furnisce supportu è furnisce infurmazioni.
  • Ùn entra in cunflittu. Ci sò arnesi chì travaglianu megliu.
  • Ricurdativi di e regule di cumunicazione cù u paziente è seguite.
  • Accettate chì avete da fà una maratona, micca un sprint. Dunque, ancu s'ellu ùn ci hè micca effettu, ùn rinuncia micca.

Perchè i malati mentali si cumportanu cusì?

"Quandu avia 14 anni, a mo nanna hà decisu chì u mo babbu era u messaggeru di Satanassu, è vulia seducelu. Avia paura di lascià solu cun ellu, per ùn avè micca entra in una relazione intima, ricorda Lyudmila di 60 anni. – Mi culpìa di u so cumpurtamentu, mi paria ch’e aghju fattu veramente qualcosa di male. Solu cù l'età aghju capitu chì a malatia era a culpa, chì a me nanna soffre ancu di più chè mè è babbu.

A malatia mentale di un omu amatu diventa una prova difficiule per a famiglia sana. Succede chì una persona malata si cumporta cumplitamenti senza sensu è ancu spaventosamente. Hè facile à crede ch'ellu l'hà fattu apposta, per dispittà. Ma in fattu, tali cumpurtamentu hè un sintumu di a malatia, dice u psicoterapeuta Imi Lo.

U megliu trattamentu hè a cumpassione è incuraghjenu i pazienti à circà aiutu.

Parechje malatie mentali, cum'è u disordine bipolari, l'esquizofrenia, u disordine obsessive compulsive facenu chì e persone si sentenu è facenu cose chì ùn volenu micca. Di solitu tali malatie sò causati da a genetica, ma altri fattori, cum'è u stress o a viulenza, anu ancu affettatu. A tentazione hè grande per cumincià à culpisce è cundannà tali persone. Ma a cundanna è, in u risultatu, un sensu di vergogna li facenu ammuccià u so soffrenu, micca circà l'aiutu chì anu bisognu.

I pazienti anu vergogna di a so malatia, ùn volenu micca chì l'altri sapianu. Dunque, u megliu trattamentu hè a cumpassione è l'incuraghjenu à circà aiutu.

Cumu campà cun questu?

L'empatia è u sustegnu sò necessarii, ma qualchì volta hè assai difficiule di campà cù qualchissia chì hè malatu. Ùn hè micca culpèvule per a so malatia, ma hè rispunsevuli di cercà aiutu è di seguità strettamente i cunsiglii è di ottene a remissione.

"Pudete cercà un sustegnu psicologicu da i gruppi di quelli chì i so parenti sò ancu malati, o dumandà aiutu da un psicologu prufessiunale o psicoterapeuta. Certi urganisazioni furniscenu lezioni è terapia di gruppu, chì ponu esse un grande aiutu in a lotta per a salute di un omu amatu. Quì vi aiuteranu à ùn disperà micca è cercà modi per aiutà ", cunsiglia Imi Lo.

Avete da decide quale hè u vostru limitu è ​​ricunsiderà u vostru rolu in a vita di un omu amatu per mantene a vostra propria salute mentale.

Cumu pudete aiutà?

U megliu chì pudete fà hè di truvà un psichiatru chì hè espertu in u trattamentu di a malatia chì u vostru amatu soffre. Parechje persone dicenu chì sò capaci di travaglià cù qualsiasi malatie, ma questu ùn hè micca cusì. Assicuratevi chì u psichiatru o psicoterapeuta hè abbastanza espertu in u vostru prublema particulari.

Cosa da fà se un omu amatu ricusa di aiutà?

"A mo zia hà pensatu chì noi è i medichi ci provavamu d'avvelenàla, di cripple o di dannà ella", dice Alexander, 40 anni. "Per via di questu, hà ricusatu di esse trattatu micca solu per l'esquizofrenia, ma ancu per altre malatie".

Ci hè un scherzu precisu annantu à questu: quanti psicoterapeuti ci vole à cambià una lampadina? Unu, ma a lampadina deve vulete cambià. Pudemu sustene una persona in a lotta contru a malatia, aiutà à truvà un duttore, esse quì in u prucessu di terapia, ma ellu stessu deve esse trattatu. Ùn hà micca sensu di pruvà à furzà per capiscenu e cause di a malatia, per ubligà à piglià pastiglie o andà à sessione di terapia.

Per esce da u "ciculu psichiatricu", u paci aiuterà u desideriu di migliurà a so vita

A ghjente si sforza sempre di fà ciò chì elli stessi pensanu chì hè ghjustu, è hè abbastanza normale per resiste à a pressione. Pudete decide solu per sè stessu - ciò chì site prontu per andà è ciò chì site prontu à suppurtà. Se u vostru amicu o parente hè un periculu per ellu stessu o per l'altri, pò esse megliu cuntrullà un prufessiunale per a cura di ellu o cuntattate una facilità medica. Pò aiutà vi o ancu salvà a vostra vita.

Certi pazienti abbanduneghjanu a clinica è cessanu di piglià medicazione perchè sguassate i so sensi è impediscenu di pensà chjaramente. Iè, questu hè veru, ma l'effettu pusitivu di a droga hè assai più altu ch'è l'effetti secundari.

"Succede chì i pazienti cessanu d'andà à l'appuntamenti di u duttore è eventualmente tornanu induve anu cuminciatu. Calchì volta sò internati assai volte - questu hè chjamatu "ciculu psichiatricu". U paziente pò esce da ellu cù u vostru sustegnu è cun un grande desideriu di migliurà a so vita ", dice u psicoterapeuta Imi Lo.

I benefici di l'indifferenza

"Certe volte, a mo mamma m'hà cunfunditu per un'altra persona, o hà dettu chì u so fratellu mortu longu, u mo ziu, a chjamava, o hà dettu chì a ghjente caminava daretu à a mo spalle", ricorda Maria di 33 anni. – À u principiu m’aghju scunfittu è mi vultò, mi ramintò chì u mo ziu era mortu, eru arrabbiatu chì a mamma sminticava u mo nome. Ma cù u tempu, aghju cuminciatu à percive cum'è stori divertenti è ancu cun umore. Puderà sonà cinicu, ma hà aiutatu assai ".

Per un bellu pezzu, i parenti di u paci si sentenu impotenti, cum'è s'ellu ùn pudia micca affruntà qualcosa, ùn pudia micca suppurtà. L'anni ponu passà prima di a cunniscenza chì ùn anu nunda à fà.

Prima, ci hè un sensu di appartenenza. Moltu sforzu si mette à distingue induve u deliriu principia è induve i periodi di clarità di a cuscenza cumincianu. Dopu vene a disperazione, a paura per i cari è per sè stessu. Ma dopu à un certu tempu, avete principiatu à piglià a malatia per cunvene. Allora l'indifferenza raghjone aiuta à guardà e cose sobriamente. Ùn ci hè nunda di sperienze a malatia cù un omu amatu. L'immersione eccessiva ci impedisce solu di aiutà.

5 modi per passà una discussione cù una persona malata mentale

1. Pruvate sinceramente à sente è à sente

I Pacienti tendenu à esse assai sensibili, soprattuttu quandu sò repulsati è i so sentimenti devaluati. Per capiscenu ciò chì passanu, studià u prublema, recullà quant'è più infurmazione nantu à a malatia. S'è vo basta in risposta, u paci capirà chì ùn vi importa micca. Ùn hè necessariu di risponde, ma se l'attenzione hè sincera, mostra. A vostra calma empatia è a vuluntà di sente l'aiuterà à calmà.

2. Ricunnosce i so sentimenti, micca u so cumpurtamentu

Ùn hè micca necessariu d'appruvà tuttu ciò chì i pazienti dicenu è facenu, o d'accordu cù tuttu ciò chì dicenu, ma hè necessariu di ricunnosce è accettà i so sentimenti. Ùn ci hè micca sentimenti boni o sbagliati, nè emozioni lògichi o illogici. Un malatu hè sbulicatu o spavintatu, è ùn importa micca ch'ellu hè spavintatu da e persone chì ùn sò micca veramente quì, o voci chì sente solu. Hè veramente paura, hè veramente arrabbiatu è arrabbiatu. I so sentimenti sò veri è avete da accettà.

Ùn ci hè bisognu di dubbità a vostra propria percepzione, ùn hè micca bisognu di menti. Basta à dì: "Aghju capitu cumu ti senti".

3. Reach out à u so zitellu internu

"Quandu si parla à i malati mentali, ricordate chì in i mumenti di crisa, regresse à u statu di un zitellu traumatizzatu. Prestate attenzione à a so lingua di corpu, l'intonazione, è vi capisce tuttu. Stu approcciu vi permetterà di vede u significatu chì mette in e so azzioni è e parolle ", cunsiglia Imi Lo.

U pazientu pò spinghja, pienghje, gridà "Ti odiu!", cum'è i zitelli di cinque anni fà quandu ùn capiscenu micca ciò chì sentenu è ùn sanu micca cumu sprime ciò chì li turmenta altrimenti.

Di sicuru, hè assai difficiuli di accettà quandu una persona adulta vi insulta, vi accusa di ciò chì ùn avete micca fattu. Per esempiu, pensa chì vo circate di avvelenà ellu. Ma pruvate à vedelu cum'è un zitellu chì pienghje à l'internu mentre u paziente vi grida. Pruvate à vede i veri mutivi di u so cumpurtamentu daretu à e parolle inghjustu è illogicu.

4. Stabbilite cunfini

A cumpassione è l'accettazione ùn significa micca chì avete da attaccà à a persona malata o risuscitate constantemente a vostra relazione. Stabilite frontiere chjaru è chjaru. Cum'è cù un zitellu, quandu pudete esse amare è strettu à u stessu tempu.

À u mumentu di a disputa, a difesa di sti cunfini pò esse difficiule, ma assai impurtante. Pone tranquillamente argumenti, sustene a vostra pusizione in modu coerente è chjaru. Per esempiu, dì: "Aghju capitu cumu si senti, possu fà questu è quellu, ma ùn aghju micca tollerà questu", "Ùn vogliu micca fà questu, ma si cuntinueghja in u stessu spiritu, aghju da fà. questu ". allora”. È assicuratevi di fà ciò chì avete prumessu. I minacce vioti solu aggravate a situazione è portanu à a so ripetizione.

Quandu a crisa hè passata, pudete turnà à a cunversazione. Sviluppà un pianu per affruntà a malatia è e so manifestazioni, discute ciò chì causa i seizures, scopre cumu minimizzà i fatturi fastidiosi. Ricurdatevi di cunsiderà i vostri desideri è bisogni.

5. Ùn vi scurdate di sè stessu

Ricurdatevi, ùn avete micca à salvà à nimu. Più vi culpisce, più a vostra rilazioni cù u paziente diventa malsana. Ùn pudete micca vultà è cambià u passatu, ùn pudete micca sguassà u traumu da a memoria di un omu amatu.

Sparte u calore, simpatizza, ma à u listessu tempu sia cuscenti chì u paci hè ancu rispunsevuli di u so trattamentu.

Pudete sustenelu, ma in generale hè rispunsevule per a so vita. Ùn pensate micca chì hè impussibile di minimizzà e manifestazioni di a malatia. Hè pussibule è necessariu. U paci ùn hè micca un mostru: ancu s'ellu pare un mostru terribili, una persona si piatta in ellu chì dumanda aiutu. A strada per a ricuperazione pò esse longa, ma inseme vi farà.

Ùn avete micca à stà à u vostru latu è pudete marchjà è campà a vostra vita s'ellu a rispunsabilità hè diventata sfurzata, ma se decide di marchjà sta strada inseme, u vostru amore è u sustegnu seranu a medicina più impurtante è più efficace.


Circa l'autore: Imi Lo hè un psicoterapeuta, arteterapista è coach. Hè specializatu in traumu di a zitiddina è disordini di personalità.

Lascia un Audiolibro