chanterelle commune (Cantharellus cibarius)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Incertae sedis (di posizione incerta)
  • Ordre : Cantharellales (Chanterella (Cantarella))
  • Famiglia: Cantharellaceae (Cantharellae)
  • Genre : Cantharellus
  • Type: Cantharellus cibarius (Ganterelle commune)
  • Chanterelle vera
  • Chanterelle gialla
  • cantarella
  • Chanterelle gialla
  • cantarella
  • Gallu

Chanterelle commune (Cantharellus cibarius) photo et description

Chanterelle ordinariu, o Chanterelle vera, o Petushók (U t. Cantharēllus cibārius) hè una spezia di fungus in a famiglia di u chanterelle.

Hà:

U chanterelle hà un cappellu d'ovu o aranciu-giallu (qualchì volta fading à assai ligeru, quasi biancu); in u contornu, u capu hè prima ligeramente cunvessu, quasi pianu, dopu in forma di funnel, spessu di forma irregulare. Diametru 4-6 cm (finu à 10), u capu stessu hè carnosa, liscia, cù un bordu ondulatu plegatu.

Pulp densu, resistente, u listessu culore di u cappellu o più liggeru, cù un ligeru odore fruttatu è un gustu pocu piccante.

strato di spore in u chanterelle, hè plegatu pseudoplates chì currenu in u gambu, grossu, sparse, ramificati, di u listessu culore chì u capu.

Polvere di spore:

Ghjallu

Jambe I chanterelles sò generalmente di u listessu culore chì u cappucciu, fused with it, solidu, densu, lisu, ristrettu versu u fondu, 1-3 cm grossu è 4-7 cm long.

Stu fungu assai cumuni cresce da u principiu di l'estiu à a fini di u vaghjimu in boschi misti, caduti è coniferi, à volte (in particulare in lugliu) in quantità enormi. Hè soprattuttu cumuni in muschi, in boschi coniferi.

Chanterelle commune (Cantharellus cibarius) photo et description

U falzu chanterelle (Hygrophoropsis aurantiaca) hè remotamente simile à u chanterelle cumuni. Stu mushroom ùn hè micca ligatu cù u chanterelle cumuni (Cantharellus cibarius), chì appartene à a famiglia Paxillaceae. U chanterelle difiere da ellu, prima, in a forma deliberata di u corpu di fruttu (dopu à tuttu, un ordine sfarente hè un ordine diversu), un cappellu è una gamba inseparabile, una capa di spore plegata è una polpa elastica di gomma. Se questu ùn hè micca abbastanza per voi, allora ricordate chì u falzu chanterelle hà un cappellu aranciu, micca giallu, è una gamba cava, micca una solida. Ma solu una persona estremamente inattente pò cunfundà queste spezie.

U chanterelle cumuni hè ancu reminiscente (à certi cuglieri di funghi inattenti) di u ricciu giallu (Hydnum repandum). Ma per distingue unu di l'altru, basta à fighjà sottu à u cappellu. In a mora, a capa di spore hè custituita da parechje spine chjuche, facilmente separati. In ogni casu, ùn hè micca cusì impurtante per un cugliera di funghi simplici per distingue una mora da un chanterelle: in u sensu culinariu, in u mo scusa, sò indistinguibili.

Undisputed.

Leghjite puru: Proprietà utili di chanterelles

Lascia un Audiolibro