Verruche cumuni è plantari

Verruche cumuni è plantari

lu verruchi sò chjucu crescita ruvida benigni, ben delimitati, chì si formanu in l'epidermide (u stratu esterno di a pelle). Sò di solitu uni pochi di millimetri di diametru, ma ponu esse più grandi. Sò u risultatu di una infizzione causata da un virus di a famiglia papillomavirus umani (HPV), è pò esse sparta. Sò più spessu indolore è ùn necessitanu necessariamente trattamentu. I zitelli è l'adulescenti sò i più probabili di esse affettati.

Verruche apparsu più spessu nantu à u dritti or pedi, ma si pò ancu truvà nantu à a faccia, u spinu o altre parte di u corpu (gomiti, ghjinochji). Pò esse isolati o formà gruppi di parechje verruche raggruppate inseme.

Prevalenza

Hè stimatu chì u verruchi affettanu 7-10% di a pupulazione generale23. Un studiu realizatu in una scola primaria olandese in 2009, hà trovu chì un terzu di zitelli è avia una o più verruche, lucalizate soprattuttu à i pedi o à e mani24.

Types

Ci hè parechji tippi di verruche, secondu u tippu di papillomavirus implicatu. U so aspettu varieghja ancu secondu induve si trovanu. Eccu e forme più cumuni:

  • Verruca cumuna : questa verruca piglia l'apparenza di una cupola dura è aspra di carne o di culore grisicciu. Di solitu, pare solu. Si pò furmà soprattuttu nantu à i ghjinochji, i gomiti è i pedi (diti), ma più spessu nantu à e mani è e dite. Raramente dulurosu (eccettu quandu si trova vicinu o sottu à e unghie), tuttavia, pò esse fastidiosu.
  • Aspetta plantare : cum'è u so nome a suggerisce, a verruca piantare si trova nantu à a sola di u pede. Pò passà inosservatu per un pezzu. Sè vo fighjate bè, pudete sempre vede un nodulu grossu. A verruca plantare pò esse dulurosa per via di a pressione esercitata da u pesu di u corpu. Pò parè chì sia prufondu, ma hè sempre situatu in u stratu esterno di a pelle, l'epidermide.
  • L'altri tippi: questi includenu, trà altri, verruche filiformi (situate nantu à e palpebre è intornu à a bocca in i zitelli), verruche piatte (di solitu raggruppate nantu à a faccia, u dorso di e mani è di i polsi), mirmecia (nantu à a pianta di u pede, cù punti neri) , verruche in mosaicu (sottu à i pedi) è verruche di i diti (spessu nantu à u scalp). E verrughe numerizate risultanu da l'empilamentu di parechje verruche, chì formanu una spezia di picculu "cavolfiore".

lu felulli genitali o cundilomi sò un casu particulare. Sò causati da un tippu diversu di HPV è ponu pone rischi per a salute (per esempiu, in e donne, u condiloma aumenta u risicu di u cancheru di u cervicu). Inoltre, sò trattati diversamente. Ùn serà micca discutitu in questu fogliu. Per più infurmazione, vedi u fogliu di Condyloma.

Cuntaggiu

La contaminazione pò esse fattu direttamente (pelle à pelle) o indirettamente (da ogetti chì sò stati in cuntattu cù a pelle infettata, cum'è calzini o scarpi). U terreni bagnati piscine, dusce publiche, spiagge è centri di attività sportive sò particularmente favurevuli à a trasmissione di verru plantari. Inoltre, alcuni HPV ponu sopravvivere per più di 7 ghjorni nantu à una superficie secca.

Le cunning si mette sottu à a pelle, attraversu una piccula crepa o una ferita qualchì volta invisibile à ochju nudu. Se u virus ùn hè micca neutralizatu da u sistema immune, attiva e cellule à multiplicassi in un locu specificu. L'esposizione à u virus ùn face micca fà cumparisce automaticamente verruche, perchè u sistema immunitariu di ognunu reagisce diversamente è pò esse più o menu efficace in a lotta contr'à stu virus.

In media, ci vole 2 à 6 mesi trà l'esposizione à u virus è l'apparizione di verruche. Questu hè chjamatu u periodu diincubazione. Tuttavia, alcune verruche ponu stà "dorme" per anni.

 

In una persona infetta, e verruche ponu ancu sparghje da una parte di u corpu à l'altra. Si dice chì sò autocuntagiosu. Duvete evità di graffià o di sanguinà una verruca, chì aumenta u risicu di sparghje.

 

lu prucessu di evoluzioni

Most verruchi sparisce senza trattamentu dopu qualchì mesi. Parechji studii anu dimustratu chì i dui terzi di verruche si ne vanu senza trattamentu in menu di 2 anni1. Tuttavia, in alcune persone, ponu piglià un caratteru cronica.

Cumplicazioni

Malgradu u so aspettu pocu invitante, u verruchi ùn sò generalmente micca serii. Ancu quandu hè graffiatu, hè raru per elli di esse infettati, ma hè cunsigliatu di ùn fà micca. Inoltre, a menu chì sia un aspittà plantari o si trova vicinu à un unghia, sò di solitu indolore.

Dittu chistu, qualchi cumplicazioni sò sempre pussibuli. L'apparizione di unu o più di i sintomi chì seguitanu duverà promptà vede un duttore.

  • Una verruca chì persiste, si multiplica o riappare, malgradu i trattamenti in casa;
  • Una verruca dulurosa;
  • Una verruca situata sottu à u unghje o deformendu u unghje;
  • Sanguinamentu;
  • Un aspettu suspettu (in casi eccezziunali, una verruca pò esse maligna). Alcuni cancri di a pelle ponu ancu esse erroneamente cunsiderati cum'è verruche;
  • Segni d'infezzione, cum'è rossu intornu à a verruca;
  • Spread à altre parti di u corpu;
  • Dolore di schiena o dulore à e ghjambe causatu da una verruga plantare dulurosa (zoppu o pusizionamentu impropriu di i pedi quandu si cammina);
  • Sconfortu ligatu à a situazione di a verruca.

Estudiantina

Per assicurà chì sia veramente un lichen, u duttore inspecciona prima a lesione. Certe volte usa un bisturi per grattallu: s'ellu hè sanguinante o s'ellu ci sò punti neri prisenti, indica a presenza di una verruca. Raramente, l'apparizione di a lesione mette in dubbitu u canadese diagnostic. U duttore pò andà dopu à a biòpsia, per assicurassi chì ùn hè micca u cancheru.

 

Lascia un Audiolibro