Écaille de cendre (Pholiota highlandensis)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
  • Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
  • Famiglia: Strophariaceae (Strophariaceae)
  • Genre : Pholiota (scailleuse)
  • Type: Pholiota highlandensis (Cinder Flake)

Scala di Cinder (Pholiota highlandensis) foto è descrizzione

Hà: in un ghjovanu mushroom, u caprettu hà a forma di un hemisferu, dopu u caprettu si apre è diventa prostratu, ma micca cumpletamente. U cappellu hè da dui à sei cm di diametru. Hà un culore indefinitu, aranciu-marrone. In tempu umitu, a superficia di u capu hè mucosa. Assai spessu, u cappellu hè cupartu di fangu, chì hè dovutu à e cundizioni di crescita di u fungus. A longu di l'arghjintini, u cappellu hà una sfumatura più ligera, assai spessu i bordi sò ondulati, cuparti cù scraps of bedspreads. In a parti cintrali di u caprettu ci hè un tuberculu largu troncu. A pelle di u caprettu hè appiccicosa, brillanti cù picculi scalini fibru radiali.

Pulpa: carne piuttostu spessa è densa. Hà un culore giallu chjaru o marrone chjaru. Ùn hè micca diffirenti in u gustu è l'odore speciale.

Rècordi: micca frequente, cultivatu. In a ghjuventù, i platti anu un culore grisgiu, poi diventanu argilla-marroni per via di spori di maturazione.

Polvere di spore: Marrone.

Gamba: fibri marroni copre a parti inferjuri di a gamba, a so parte suprana hè più ligera, cum'è un cappellu. L'altezza di a gamba hè finu à 6 cm. U grossu hè finu à 1 cm. A traccia di l'anellu hè praticamente micca notevuli. A superficia di a gamba hè cuparta cù picculi scalini rossi-marroni. A zona annular fibrosa marrone nantu à u troncu sparisce assai rapidamente. Scraps of the bedspread duranu più longu à i bordi di u capu.

Prupagazioni: certi fonti sustennu chì i scali di cinder accumincianu a cresce da l'aostu, ma in fattu, sò stati truvati da maghju. Cresce nantu à i vechji fuochi è u legnu brusgiatu, nantu à u legnu brusgiatu. Da u fruttu cù freccia variabile finu à uttrovi. In modu, ùn hè micca chjaru cumu si riproduce stu fungus.

Similitudine: datu u locu induve u fungus cresce, hè quasi impussibule di cunfundà cù altre spezie. Funghi simili ùn crescenu micca nantu à i zoni brusgiati.

Comestibilità: ùn ci hè micca infurmazione nantu à l'edibility of cinder flakes.

Lascia un Audiolibro