Chinstrap: tuttu ciò chì avete bisognu di sapè nantu à a vena jugulare

Chinstrap: tuttu ciò chì avete bisognu di sapè nantu à a vena jugulare

E vene giugulare sò situate in u collu: sò vasi sanguini impoveriti in ossigenu da a testa à u core. E vene giugulare sò quattru in numeru, è sò dunque situate in e parti laterali di u collu. Ci hè a vena jugulare anteriore, a vena jugulare esterna, a vena jugulare posteriore è a vena jugulare interna. U termine hè adupratu da Rabelais, in u so libru gargantu, in u 1534, sottu a spressione di "venjugulares", Ma vene da u latinu"canneddaChì designa "u locu induve u collu scontra à e spalle". E patologie di e vene jugulare sò rare: solu casi piuttostu eccezziunali di trombosi sò stati ripurtati. In listessu modu, e cumpressioni esterne restanu assai pocu frequenti. In casu di gonfiore, indurimentu o dolore risentutu in u collu, u diagnosticu differenziale di trombosi pò esse fattu, o à u cuntrariu refutatu, per mezu di imaghjini medichi associati à testi di laboratorio. In casu di trombosi, u trattamentu cù eparina serà iniziatu.

Anatomia di e vene jugulare

E vene giugulare sò situate à ogni latu di e parti laterali di u collu. Etimologicamente, u termine vene da u termine latinu cannedda chì significa "gola", è cusì hè letteralmente "u locu induve u collu incontra e spalle".

A vena ghjugulare interna

A vena ghjugulare interna principia à a basa di u cranu, prima di falà à a clavicula. Quì, s'addunisce tandu à a vena subclavia è custituirà cusì u troncu venosu brachiocefalicu. Sta vena ghjugulare interna hè situata bè in u collu, è riceve parechje vene in a faccia è in u collu. Parechji sinus, o canali venosi, di a dura, una membrana dura è rigida chì circonda u cervellu, contribuiscenu à a furmazione di sta vena jugulare interna.

A vena jugulare esterna

A vena ghjugulare esterna nasce ghjustu daretu à a mascella inferiore, vicinu à l'angulu di a mandibula. Dopu si unisce à a basa di u collu. À questu livellu, scorrerà allora in a vena subclavia. Questa vena jugulare esterna diventa impurtante in u collu quandu a pressione venosa aumenta, cum'è u casu cù a tosse o a tensione, o durante l'arrestu cardiacu.

E vene jugulare anteriore è posteriore

Si tratta di vene assai chjuche.

Eventualmente, a vena giugulare esterna ghjusta è a vena giugulare interna ghjusta tramandanu in a vena subclaviana ghjusta. A vena giugulare interna sinistra è a vena giugulare esterna sinistra entrambe entranu in a vena subclavica sinistra. Dopu, a vena subclaviana dritta si unisce à a vena brachiocefalica destra, quandu a vena subclavica sinistra si unisce à a vena brachiocefalica sinistra, è e vene brachiocefaliche destra è sinistra eventualmente si riuniranu per formà a vena cava superiore. Questa vena cava superiore grande è corta hè quella chì cunduce a maiò parte di u sangue disossigenatu da a parte di u corpu sopra u diafragma à l'atrium di dirittu di u core, chjamatu ancu l'atrium di destra.

Fisiologia di e vene jugulare

E vene giugulare anu a funzione fisiologica di portà u sangue da a testa à u pettu: cusì, u so rolu hè di ripurtà u sangue venoso, impoveritu in ossigenu, in core.

vena ghjugulare interna

Più specificamente, a vena jugulare interna raccoglie u sangue da u cervellu, una parte di a faccia è ancu a zona anteriore di u collu. Hè raramente feritu in u traumu di u collu per via di a so situazione prufonda. In ultimamente, hà a funzione di drenu u cervellu, ma ancu e meningi, l'osse di u cranu, i musculi è i tessuti di a faccia è di u collu.

Vena giugulare esterna

In quantu à a ghjugulare esterna, riceve u sangue chì drena i muri di u cranu, è ancu e parti profonde di u visu, è e regioni laterali è posteriori di u collu. A so funzione cunsiste più precisamente in u drenu di u scalp è di a pelle di a testa è di u collu, i musculi di a pelle di a faccia è di u collu è ancu di a cavità orale è di a faringe.

Anomalie, patologie di vene giugulare

E patologie di e vene jugulare si rivelanu pocu frequenti. Cusì, u risicu di trombosi hè assai raru è e cumpressioni esterne sò ancu assai eccezziunali. A trombosi hè a furmazione di coaguli in i vini sanguini. In fattu, e cause di a frequenza di a trombosi venosa giugulare spontanea, secondu u scienziatu Boedeker (2004), sò i seguenti:

  • causa ligata à u cancheru (50% di i casi);
  • causa parainfettiva (30% di i casi);
  • tossicodipendenza intravenosa (10% di i casi);
  • gravidanza (10% di i casi).

Chì trattamenti per i prublemi di vena giugulare

Quandu si sospetta una trombosi venosa di a giugulare, serà essenziale:

  • inizià l'eparinizazione di u paziente (una amministrazione di eparina chì aiuta à rallentà a coagulazione di u sangue);
  • amministrà un antibioticu à spettru largu.

Chì diagnosticu?

Cù gonfiore, indurimentu o dolore à u collu, u clinicu deve cunsiderà, quandu faci un diagnosticu differenziale, chì pò esse una trombosi venosa in quella zona di u corpu. Hè dunque necessariu fà investigazioni approfondite. Cusì, u suspettu clinicu di trombosi venosa jugulare acuta deve esse cunfermatu assai prestu:

  • per imaghjini medichi: MRI, scanner cù produttu di cuntrastu o ultrasound;
  • da testi di laburatoriu: questi duveranu cuntene D-dimeri cume marcatori relativamente inespecifici ma assai sensibili di trombosi, è ancu marcatori d'infiammazione cume CRP è leucociti. Inoltre, e colture di sangue devenu esse effettuate per scopre infezioni pussibuli è per esse capaci di trattalli abbastanza rapidamente è adeguatamente.

In più di u trattamentu consistente, tale trombosi venosa di e vene jugulare richiede a ricerca consistente per una situazione sottostante. Hè dunque necessariu di procedere in particulare à a ricerca di un tumore malignu, chì pò esse una causa di trombosi paraneoplastica (vale à dì generata per via di u cancheru).

Storia è anecdota intornu à e vene giugulare

À u principiu di u XXue seculu, hà rispiratu in a cità di Lione una brisa insuspettata chì hà fattu nasce, tandu forte prugressu, chirurgia vasculare. Quattru piunieri chjamati Jaboulay, Carrel, Villard è Leriche si sò cusì distinti in stu duminiu, guidati da l'impetu di u prugressu ... A so dimarchja sperimentale era prumessa, prubabile di generà impresa cum'è innesti vasculari o ancu trapianti di 'organi. U chirurgu Mathieu Jaboulay (1860-1913) era sopratuttu un veru suminadore d'idee: creò cusì in Lione i rudimenti di a chirurgia vascolare, à un mumentu induve ùn era ancu statu fattu alcun tentativu. Hà inventatu in particulare una tecnica per l'anastomosi arteriale end-to-end (cumunicazione stabilita da chirurgia trà dui navi), publicata in u 1896.

Mathieu Jaboulay avia ancu previstu parechje applicazioni putenziali per l'anastomosi arteriovenosa. Pruposendu à invià sangue arterializatu à u cervellu senza anastomosi carotide-giugulare, hà prupostu à Carrel è Morel di fà un studiu sperimentale, in cani, nantu à l'anastomosi end-to-end di a giugulare è di a carotide primaria. I risultati di stu sperimentu sò stati publicati in u 1902 in a rivista Lyon Medica. Eccu ciò chì Mathieu Jaboulay hà rivelatu: «Sò eiu chì aghju dumandatu à Mr. Carrel di anastomose l'arteria carotide è a vena giugulare in u cane. Vuliu sapè ciò chì puderia dà sta operazione sperimentalmente prima di applicalla à l'omu, perchè pensu chì puderia esse utile in casi d'irrigazione arteriale insufficiente per trombosi chì dà ammorbidimentu, o per arrestu di sviluppu congenitu.".

Carrel hà ottenutu un bonu risultatu in i cani: "Trè settimane dopu à l'operazione, a vena jugulare batteva sottu à a pelle è funziunava cum'è arteria.Ma, per u record, Jaboulay ùn hà mai pruvatu una tale operazione à l'omu.

Per cunclude, teneremu ancu à mente chì belle metafore sò certe volte state aduprate da certi scrittori intornu à sta giugulare. Ùn mancheremu micca di cità, per esempiu, Barrès chì, in u so Libretti, scrivendu: "U Ruhr hè a vena jugulare di a Germania«... A puesia è a scienza intrecciate à volte creanu ancu belle pepite.

Lascia un Audiolibro