Cervix

Cervix

U cervice, o cervice (da u latinu, collu, cervice), hè un organu chì appartene à u sistema riproduttivu femminile. Currisponde à a parte inferiore di l'utru è cunnessa a parte superiore di l'utru à a vagina.

Anatomia di u cervice

Situazione. U cervice hè a parte più bassa è stretta di l'utru, situata à u bacinu, a parte anteriore di u rettu, è a parte posteriore di a vescica. Cunnessa a parte suprana di l'utru, u corpu, à a vagina.

Struttura. Cù una lunghezza da 3 à 4 cm, u cervice si compone di duie parti (1):

  • L'ecocervice, chì hè a parte esterna di u cervice è si trova in a parte superiore di a vagina.
  • L'endocervix, chì currisponde à a parte interna di u cervice è custituisce u canale endocervicale. Stu canale cuntinua finu à l'istmu, u puntu di separazione trà u cervice è u corpu di l'utru.

Esiste una zona di passaghju trà queste duie parti, chjamata zona di junction o junction squamocolumnar.

Fisiologia di u cervice

Fabbricazione di mucus. In l'endocervice, e cellule colonne, chì sò ancu glandulari, producenu è liberanu mucus. Durante u ciclu menstruale è ancu durante a gravidanza, stu mucus ferma spessu per creà una barriera contr'à u sperma è certi batteri. À u cuntrariu, durante l'ovulazione, u mucus hè più finu per permettà u sperma di passà.

Ciculu menstruale. Custituisce l'inseme di mudificazioni di l'apparatu genitale feminile per pudè riceve un ovu fecundatu. In mancanza di fecundazione, l'endometriu, u rivestimentu di u corpu uterinu, hè distruttu è hè evacuatu attraversu u cervice è dopu per a vagina. Stu fenomenu currisponde à e menstruazioni.

domicilio. U cervice si dilata durante u partitu per chì u zitellu possa passà.

Malatii di u col uterinu

Displasia cervicale. E displasie sò lesioni precancerose. U più spessu si sviluppanu in a zona di intersezzione. In seguitu, si allarganu da i dui lati à u livellu di l'ectocervix è endocervix.

Papillomavirus umanu. U papillomavirus umanu (HPV) hè un virus trasmessu sessualmente chì esiste in diverse forme. Alcuni ponu causà lesioni benigne in u cervice. Altri cuntribuiscenu à u sviluppu di lesioni precanceriose, cunnisciute cum'è papillomavirus umanu potenzialmente oncogenu o "altu risicu" (3).

Cancer cervicale. U cancheru di u collu di l'utru pò cumparisce quandu e lesioni precancerose si sviluppanu in cellule cancerose.

Prevenzione è trattamentu di u cervice

Trattamentu chirurgicu. Sicondu a patologia è u so prugressu, una intervenzione chirurgica pò esse effettuata cum'è a rimozione di una parte di l'utru (conizazione).

Chimioterapia, radioterapia, terapia mirata. U trattamentu di u cancheru pò piglià a forma di chimioterapia, radioterapia o ancu trattamentu miratu.

Esami Uterini

Esame fisicu. L'iniziu di u dolore principia cù un esame clinicu per valutà e caratteristiche di u dolore è i sintomi accumpagnati.

Colposcopia. Questu esame permette l'osservazione di i muri di u cervice

Biòpsia. Si compone di un campione di tissutu è si esegue in colposcopia.

Papanicolau. Consiste à piglià cellule da u livellu superiore di a vagina, ectocervix è endocervix.

Test di screening HPV. Questa prova hè effettuata per schermà per u papillomavirus umanu.

Storia è simbolismo di u cervice

Dapoi 2006, un vaccinu hè dispunibule per a prevenzione di infezioni da u papillomavirus umanu. Stu prugressu medicu hè statu pussibule grazia à u travagliu di u virologu Harald zur Hausen, Premiu Nobel per a medicina in u 2008 (5). Dopu à più di 10 anni di ricerca, hà riesciutu à dimustrà a relazione trà infezioni causate da un papillomavirus umanu è l'occurrenza di u cancheru.

Lascia un Audiolibro