Ceratiomyxa fruticulosa

:

  • Keratiomixa arbusto nanu
  • Keratomixa arbusto nanu
  • Byssus arbustiva

Ceratiomyxa fruticulosa photo et description

A cuntrariu di l'altri mixomiceti, l'arburetu nanu di Ceratiomyxa in u stadiu di maturazione hè custituitu da una serie di colonne miniatura verticali, simplici o ramificate, in a massa tutale chì piglia a forma di una crosta porosa, liscia o cunvexa. Biancu, ma qualchì volta rosu o giallu pallidu, giallu verdu. Cresce in media circa 4 millimetri in altezza è forma raggruppamenti estensivi nantu à a superficia di u sustrato, chì copre una zona da uni pochi centimetri quadrati à metri.

Da una distanza, à l'occhiu nudu, s'assumiglia à una spezia di smaltu biancu aria o una fina capa di scuma. Per vede a bellezza di ceratiomixa, avete bisognu di una lupa o microfotografia.

Plasmodium biancu o giallu.

Ceratiomyxa fruticulosa photo et description

Sporocarps (corpi fruttifichi usati per furmà spori) sò assai chjuchi. Altezza circa 1-6 (raramente finu à 10) mm, spessore 0,1-0,3, à volte à 0,5-1 mm. Comu regula, biancu, biancu trasparente, ma pò ancu esse in altri culori, in toni gialli, rosati, gialli-verde o blu. Sembranu picculi ghiaccioli.

I sporocarpi in Ceratiomyxa sò subshrub-columnar o coral-shaped, furmendu strutture simplici o cumplessi, à volte ramificate vicinu à a basa in parechji (finu à 5) prucessi separati.

Ceratiomyxa fruticulosa photo et description

I sporocarpi individuali sò generalmente formate gruppi più o menu densi in quale decine è centinaie di "colonne" individuali ponu esse cuntatu. Stu gruppu hà una texture suave è elastica.

Controversia sò furmati nantu à a superficia esterna di sporocarpi, per quessa, in a foto, "rami" individuali pò avè un aspettu ligeramente "blurred", fuzzy.

Ceratiomyxa fruticulosa photo et description

Ceratiomyxa fruticulosa photo et description

Incolore o verdudu pallidu. A dimensione di a spore hè 7-20 x 1,5-3 µm.

Cosmopolitanu. L'arburetu nanu Ceratiomyxa hè cumuni in i tròpichi, è in a zona temperata, è in l'Articu.

Crece in a stagione calda, in l'estiu è in u vaghjimu, per l'emisferu nordu, i termini sò datu: ghjugnu-ottobre, ma l'aghjustamenti fatti da e cundizioni climatichi deve esse cunsideratu.

L'arburetu nanu Ceratiomyxa cresce nantu à a superficia di l'arbureti caduti è coniferi è nantu à muschi. Preferisce u legnu mortu, ma pò ancu cultivà nantu à a cortezza di l'arburi viventi. Stu myxomycete ùn parasita l'ospiti è ùn penetra micca in profonda in l'organisimi nantu à quale cresce. Plasmodium si move lentamente nantu à a superficia di u sustrato, assorbendu particeddi di materia urganica, bacteria è fungi.

Ùn hè statu studiatu. Ovviamente, ùn ci era micca vuluntarii: i corpi di fruttu sò troppu chjuchi. Ùn ci sò micca dati nantu à a toxicità.

Altri ceratiomici. Altri muffa di slime, di quale ci sò assai in natura, è micca tutti sò ben descritti.

Sous-espèce de Ceratiomyxa fruticulosa :

  • Ceratiomyxa fruticulosa f. aranciu
  • Ceratiomyxa fruticulosa f. d'oru
  • Ceratiomyxa fruticulosa f. ghjallu
  • Ceratiomyxa fruticulosa f. fruttatu
  • Ceratiomyxa fruticulosa f. rosi
  • Ceratiomyxa fruticulasa var. arbusti
  • Ceratiomyxa fruticulasa var. tumbà
  • Ceratiomyxa fruticulasa var. perdita di capelli
  • Ceratiomyxa fruticulasa var. scendendu
  • Ceratiomyxa fruticulosa var. flexuous
  • Ceratiomyxa fruticulosa var. fruttu
  • Ceratiomyxa fruticulosa var. porioides
  • Ceratiomyxa fruticulosa var. rosella

Foto: Vitaly Humenyuk, Alexander Kozlovskikh, Andrey Moskvychev.

Lascia un Audiolibro