U fretu ci pò influenzà psiculugicamente?

U fretu ci pò influenzà psiculugicamente?

Psychology

L'esperti palesanu sì, al di là di u disagiu è di u disagiu causati da e condizioni meteorologiche avverse, a calata improvvisa di a temperatura pò influenzà in realtà l'umore

U fretu ci pò influenzà psiculugicamente?

Una persona "meteorosensibile" hè quella chì pò sperimentà disconfort o sintomi in relazione cambiamenti clima, Ch'elli sianu calati bruschi di temperature o fenomeni climatichi avversi cum'è forti nevicate o gelate chì Filomena hà purtatu in Spagna. Alcuni di questi segni di "meteorosensibilità" ponu manifestassi in forma di mal di testa, cambiamenti d'umore o prublemi musculari è articulari, cum'è spiegatu da u meteorologu è duttore di Fisica da eltiempo.es, Mar Gómez. Tuttavia, da un puntu di vista psicologicu, al di là di questi cambiamenti d'umore sopra menzionati chì ponu accadere di più per via di u disagiu chì a timpesta pò generà, u fretu ùn hà micca da influenzà noi à livellu psicologicu, cum'è Jesús Matos chiarisce, psicologu

 di "In Equilibriu Mentale".

Ciò chì accade in realtà è ciò chì pudemu percepisce à u livellu psicologicu, secondu Matos, hè chì u corpu prova adattà si à e cundizioni climatiche nove. Dunque, cum'è animali chì simu, hè normale chì a mente è u corpu cuncentrinu l'energia in mantene caldu è in cerca di benessere. Ci mettimu in "modu di sopravvivenza" è questu significa chì "ùn simu micca quì per altre cose" cume vulè interagisce cù altre persone o vulè scatenà a creatività, per esempiu. Significa chì u fretu ci face menu socievuli è menu creativi? "Ùn ci vole micca, ma hè vera chì quandu u corpu prova à adattassi à l'ambiente, ciò chì face hè di mubilizà è di focalizà e so risorse per circà riparu, calore è benessere", dice.

Sicondu i sperti di Avance Psicólogos, ciò chì pò accade in un cuntestu di fretu estremu hè chì quelle capacità chì anu da fà cù u pensamentu laterale, cù modi di ragiunamentu micca cunvinziunali è cù a ricerca d'associazioni trà cuncetti, ponu esse diminuiti. E, ancu se ciò ùn significa micca chì unu ùn pò esse creativu in i lochi induve u ghjacciu è a neve prevalenu, sottolinea chì hè impurtante chì a persona chì faci una tale attività creativa sia pienamente acclimatata à quellu cuntestu è à u fretu.

Suggeriscenu ancu chì, cù u fretu, apparisca una leggera tendenza psiculogica per mostrarci di più chjusuPlus suspettu cù u restu. Una attitudine luntana chì di solitu catturemu ancu in lingua, postu chì assuciamu a caratteru fretu à u modu di cumpurtassi di qualchissia chì ùn sprime micca segni d'affettu o di caratteru amichevule in generale. "U mutivu per chì si verifica questu effettu psicologicu hè scunnisciutu, ma pò avè da fà cù una strategia per risparmià energia è priservà a temperatura di u corpu (mantenendu l'estremità relativamente vicinu à u troncu)", dicenu in Advance Psychologists.

E cunsequenze di u fretu influenzanu di più

Ciò chì ci pò influenzà à u nivellu mentale, cum'è sottolinea Matos, sò e cunsequenze derivate da quellu fretu estremu (strade chjose, neve, ghjacciu ...) o da u clima inclemente cume ùn pudè andà à travaglià, ùn pudè circulà cù a normalità in carrughju, ùn pudè andà à fà shopping o ancu ùn pudè piglià i zitelli à a scola hè ciò chì pò creà un Toleranzdosis, ma ùn hà micca da creà un prublema psicologicu perchè, cum'è chiarisce, hè qualcosa chì serà risoltu in un periudu di tempu ragionevuli. «Più preoccupante à u livellu psicologicu hè ciò chì e persone chì anu avutu doppiu turnu oghje, cum'è accadutu in u casu di certi duttori è infermieri, persone in i servizii d'urgenza o in altre prufessione chì ùn pudianu micca esse allevati per ore è chì avianu da eseguisce u so travagliu à u più altu livellu durante quellu tempu. Chì pò generà StressDice.

U psicologu crede chì ci hè una tendenza à cunduce ogni circustanza chì campemu à u patologicu è chì, cum'è in un certu momentu u calore o l'allergie di primavera ponu causà noi disagiu, pò esse ancu causatu da u fretu o ancu da u fattu di avè u riscaldamentu in cima oghje in casa, chì hè qualcosa chì pò diventà schiacciante, fastidiosu o scomudu. Forse ciò chì si vive oghje, secondu l'analisi di Matos, hè u mancanza di linee guida chjaru per cumu si cumportanu di fronte à l'ignotu o u "insolitu". L'effettu "sorpresa" o l'effettu "novità" o ùn sapendu cumu agisce di fronte à qualcosa chì ùn hè micca spessu sperimentatu o chì unu ùn sà micca cumu trattà, pò causà qualchì preoccupazione.

A suluzione hè d'avè abitudini sane

Ma dinò, i ghjorni chì face u fretu, pudemu cascà in un "circulu viziosu", secondu Blanca Tejero Claver, duttore in Psiculugia è direttore di u Master in Educazione Speciale di UNIR: "Quandu passemu più ore in casa, esercitemu menu. Hè più pigru d'andà à fà una corsa o di fà sport à l'aria aperta in tempu scuru o gattivu. Questu ci face guadagnà pesu è ancu abbassa u nostru livellu di Serotonin, l'hormone chì ci dà felicità. Entremu in un ciclu in u quale ci sentimu peghju per noi stessi è più scoraggiati.

Hè per quessa chì in generale a megliu formula per l'effetti negativi di i cambiamenti climatichi hè di avè un stile di vita sanu: manghjà sanu, esercitassi, include alimenti ricchi di vitamina D in a dieta (per cuntrastà a minima quantità di esposizione à u sole) cum'è u furmagliu , Tuorli d'uovo o pesci grassi cum'è u salmone o u tonu è pruvate à sfruttà u massimu di l'ore di ghjornu: surtite quandu avemu u sole, è sì ùn pudemu micca sorte fora, almenu à a terrazza o à a finestra

Lascia un Audiolibro