"Imparandu una lingua straniera, pudemu cambiĆ  u nostru caratteru"

HĆØ pussibule cĆ¹ l'aiutu di una lingua straniera per sviluppĆ  i tratti di carattere chƬ avemu bisognu ĆØ cambiĆ  a nostra visione di u mondu? IĆØ, un poliglottu ĆØ l'autore di a so propria metodulugia per amparĆ  rapidamente e lingue, Dmitry Petrov, hĆØ sicuru.

Psicologie: Dmitry, una volta hĆ  dettu chƬ a lingua hĆØ 10% matematica ĆØ 90% psicologia. ChƬ vulia dƬ ?

Dmitri Petrov: Si pĆ² discutiri di prupurzioni, ma possu dƬ sicuru chƬ a lingua hĆ  dui cumpunenti. Unu hĆØ pura matematica, l'altru hĆØ pura psiculugia. A matematica hĆØ un inseme di algoritmi basi, i principii fundamentali di a struttura di a lingua, un mecanismu chƬ chjamu a matrice di lingua. Un tipu di tavola di multiplicazione.

Ogni lingua hĆ  u so propiu mecanismu - questu hĆØ ciĆ² chƬ distingue e lingue uXNUMXbuXNUMXb da l'altri, ma ci sĆ² ancu principii generale. Quandu ammaistrĆ  una lingua, hĆØ necessariu di portĆ  l'algoritmi Ć  l'automatismu, cum'ĆØ quandu ammaistrĆ  qualchƬ tipu di sport, o ballĆ , o ghjucĆ  un strumentu musicale. ƈ Ć¹n sĆ² micca solu regule grammaticali, sĆ² e strutture fundamentali chƬ creanu a parolla.

Per esempiu, ordine di parolle. Rifletti direttamente a vista di u parlante nativu di sta lingua nantu Ć  u mondu.

Vulete dƬ chƬ per l'ordine in quale e parte di u discorsu sĆ² posti in una frase, si pĆ² ghjudicĆ  a visione di u mondu ĆØ a manera di pensĆ  di u populu ?

IĆØ. ƀ u Rinascimentu, per esempiu, certi linguisti francesi anu vistu ancu a supranitĆ  di a lingua francese annantu Ć  l'altri, in particulare germanica, in chƬ i francesi chjamanu prima u nomu ĆØ dopu l'aggettivu chƬ a definisce.

Iddi fattu un debatable, stranu per noi cunclusioni chƬ u francese prima vede a cosa principali, l 'essenza - u nomu, ĆØ tandu digiĆ  furnite cĆ¹ qualchi tipu di definizione, attributu. Per esempiu, se un Russu, un inglese, un tedescu dicenu "casa bianca", un francese dicerĆ  "casa bianca".

Quantu cumplessu e regule per arrangiate e diverse parti di u discorsu in una frase (per dƬ, i tedeschi anu un algoritmu intricatu, ma assai rigidu) ci mostrarƠ cumu a ghjente currispondente percepisce a realitƠ.

Se u verbu hĆØ in u primu locu, hĆØ chƬ l'azzione hĆØ impurtante per una persona in u primu locu?

In generale, sƬ. Dicemu chƬ u russu ĆØ a maiĆ² parte di e lingue slave anu un ordine di parolle liberu. ƈ questu hĆØ riflessu in a manera di vede u mondu, in a manera di urganizĆ  u nostru esse.

Ci sĆ² lingue cĆ¹ un ordine di parolle fissu, cum'ĆØ l'inglese: in questa lingua diceremu solu "I love you", ĆØ in russo ci sĆ² opzioni: "I love you", "I love you", "I love you". ". Agree, assai piĆ¹ varietĆ .

ƈ piĆ¹ cunfusione, cum'ĆØ s'ellu evitemu deliberatamente a chiaritĆ  ĆØ u sistema. In my opinion, hĆØ assai russa.

In Russu, cĆ¹ tutta a flessibilitĆ  di custruisce strutture di lingua, hĆ  ancu a so propria "matrice matematica". Ancu l'inglese hĆ  veramente una struttura piĆ¹ chjara, chƬ si riflette in a mentalitĆ  - piĆ¹ ordinata, pragmatica. In questu, una parolla hĆØ aduprata in u numeru massimu di significati. ƈ questu hĆØ u vantaghju di a lingua.

Induve una quantitĆ  di verbi supplementari sĆ² richiesti in Russu - per esempiu, dicemu "andĆ ", "alzĆ ", "falĆ ", "torna", l'inglese usa un verbu "andĆ ", chƬ hĆØ dotatu di una postposizione chƬ li dĆ  a direzzione di u muvimentu.

E cumu si manifesta u cumpunente psicologicu? Mi pare chƬ ancu in a psiculugia matematica ci hĆØ assai psicologia, Ć  ghjudicĆ  da e vostre parolle.

U sicondu cumpunente in a linguistica hĆØ psicoemutivu, perchĆØ ogni lingua hĆØ una manera di vede u mondu, per quessa, quandu mi principia Ć  insegnĆ  una lingua, mi suggeriu prima di truvĆ  qualchƬ associu.

Per una, a lingua italiana hĆØ assuciata Ć  a cucina naziunale: pizza, pasta. Per un altru, l'Italia hĆØ musica. Per u terzu - cinema. Ci deve esse una figura emotiva chƬ ci liga Ć  un territoriu particulari.

E poi cuminciamu Ć  percive a lingua micca solu cum'ĆØ un inseme di parolle ĆØ una lista di reguli grammaticali, ma cum'ĆØ un spaziu multidimensionale in quale pudemu esisti ĆØ si senti cĆ²mode. ƈ s'ĆØ vo vulete capisce megliu un talianu, allura vi tuccherĆ  Ć  fĆ  micca in inglese universale (per via, pochi pirsuni in Italia parlanu fluently), ma in a so lingua nativa.

Un entrenatore d'affari familiare hĆ  in qualche manera scherzatu, circandu di spiegĆ  perchĆØ diversi populi ĆØ lingue sĆ² stati furmati. A so teoria hĆØ: Diu si diverte. Forse sĆ² d'accordu cun ellu: altrimenti spiegĆ  chƬ a ghjente s'impegna Ć  cumunicĆ , parlĆ , cunnosce megliu, ma cum'ĆØ s'ellu hĆØ statu inventatu apposta un ostaculu, una vera ricerca.

Ma a maiĆ² parte di a cumunicazione si faci trĆ  parlanti nativi di a listessa lingua. Si capiscenu sempre ? U fattu stessu chƬ parlemu a stessa lingua Ć¹n ci guarantisci micca a capiscitura, perchĆØ ognunu di noi mette significati ĆØ emozioni completamente differenti in ciĆ² chƬ si dice.

Dunque, vale a pena amparĆ  una lingua straniera micca solu perchĆØ hĆØ una attivitĆ  interessante per u sviluppu generale, hĆØ una cundizione assolutamente necessaria per a sopravvivenza di l'omu ĆØ di l'umanitĆ . ƙn ci hĆØ micca un tali cunflittu in u mondu mudernu - nĆØ armatu nĆØ ecunomicu - chƬ Ć¹n sorgissi micca perchĆØ a ghjente in un locu Ć¹n si capisce micca.

CalchƬ volta e cose cumplettamente diffirenti sĆ² chjamati cĆ¹ a listessa parolla, qualchƬ volta, parlendu di a listessa cosa, chjamanu u fenomenu cĆ¹ parolle diverse. Per via di questu, i guerri spuntanu, sĆ² parechji prublemi. A lingua cum'ĆØ un fenomenu hĆØ un timid tentativu di l'umanitĆ  per truvĆ  una manera pacifica di cumunicazione, una manera di scambiĆ  infurmazioni.

E parolle trasmettenu solu un picculu percentuale di l'infurmazioni chƬ scambiemu. Tuttu u restu hĆØ u cuntestu.

Ma stu rimediu Ć¹n pĆ² mai, per definizione, esse perfettu. Dunque, a psiculugia Ć¹n hĆØ micca menu impurtante chĆØ a cunniscenza di a matrice di a lingua, ĆØ crede chƬ in parallelu cĆ¹ u so studiu, hĆØ assolutamente necessariu di studiĆ  a mentalitĆ , a cultura, a storia ĆØ e tradizioni di u populu rispittivu.

E parolle trasmettenu solu un picculu percentuale di l'infurmazioni chƬ scambiemu. Tuttu u restu hĆØ u cuntestu, l'esperienza, l'intonazione, i gesti, l'espressioni faciale.

Ma per parechji - probabilmente avete spessu scontru questu - una paura forte precisamente per via di u picculu vocabulariu: s'ellu Ć¹n cunnosci micca abbastanza parolle, custruisci e custruzzioni in modu sbagliatu, mi sbagliu, allora di sicuru Ć¹n mi capiscenu micca. Attamemu piĆ¹ impurtanza Ć  a Ā«matematicaĀ» di a lingua chĆØ Ć  a psiculugia, ancu s'ellu si vede, deve esse l'inversu.

Ci hĆØ una categuria felice di persone chƬ, in u sensu bonu, Ć¹n anu micca un cumplessu d'inferioritĆ , un cumplessu di sbagliu, chƬ, sapendu vinti parolle, cumunicĆ  senza prublemi ĆØ uttene tuttu ciĆ² chƬ necessitanu in un paese straneru. ƈ questu hĆØ a megliu cunfirmazione chƬ in nisun casu Ć¹n deve esse paura di sbagliĆ . Nimu si riderĆ  di tĆØ. ƙn hĆØ micca ciĆ² chƬ vi impedisce di cumunicĆ .

Aghju osservatu un gran numaru di persone chƬ anu avutu esse insignatu in i diversi periodi di a mo vita d'insignamentu, ĆØ aghju trovu chƬ e difficultĆ  Ć  ammaistrĆ  a lingua anu un certu riflessu ancu in a fisiologia umana. Aghju trovu parechji punti in u corpu umanu induve a tensione causa qualchƬ difficultĆ  Ć  amparĆ  una lingua.

Unu di elli hĆØ in u mitĆ  di a frunti, a tensione ci hĆØ tipica per e persone chƬ tendenu Ć  capisce tuttu in modu analiticu, pensate assai prima di agisce.

SĆØ vo avete nutatu questu in sĆØ stessu, significa chƬ vo circate di scrive una frase nantu Ć  u vostru "monitore internu" chƬ avete da sprime Ć  u vostru interlocutore, ma avete a paura di sbagliĆ , selezziunate e parolle ghjuste, cruciate, sceglie di novu. Piglia una quantitĆ  enorme di energia ĆØ interferiscenu assai cĆ¹ a cumunicazione.

A nostra fisiologia signala chƬ avemu assai infurmazione, ma truvamu un canale troppu strettu per sprimƠ.

Un altru puntu hĆØ in a parti inferjuri di u collu, Ć  u livellu di i claviculi. Si tensa micca solu trĆ  quelli chƬ studianu a lingua, ma ancu trĆ  quelli chƬ parlanu in publicu - lettori, attori, vocalisti. Pari ch'ellu hĆ  amparatu tutte e parolle, sĆ  tuttu, ma appena si tratta di una cunversazione, un certu nodulu apparisce in a so gola. Cum'ĆØ s'ellu qualcosa mi impedisce di sprime i mo pinsamenti.

A nostra fisiologia signala chƬ avemu una grande quantitĆ  di informazioni, ma truvamu un canale troppu strettu per a so espressione: sapemu ĆØ pudemu fĆ  piĆ¹ di ciĆ² chƬ pudemu dƬ.

ƈ u terzu puntu - in a parte bassa di l'abdomen - hĆØ tensu per quelli chƬ sĆ² timidi ĆØ pensanu: "E s'ellu dicu qualcosa di sbagliatu, chƬ s'ellu Ć¹n capiscu micca o Ć¹n mi capiscenu micca, chƬ si ridenu. Ć  mĆØ?" A cumminazzioni, a catena di sti punti porta Ć  un bloccu, Ć  un statu quandu perdemu a capacitĆ  Ć  un scambiu flexible, liberu di l'infurmazioni.

Cumu cacciĆ  stu bloccu di cumunicazione?

Eiu stessu applicĆ  ĆØ ricumandemu Ć  i studienti, in particulare quelli chƬ anu da travagliĆ  cum'ĆØ interpreti, e tecniche di respirazione propria. L'aghju prestitu da e pratiche di yoga.

Pigliamu un respiru, ĆØ mentre exhalemu, observemu cĆ¹ cura induve avemu a tensione, ĆØ "dissolve", rilassate questi punti. Allora una percepzione tridimensionale di a realitĆ  appare, micca lineare, quandu avemu "Ć  l'input" di a frasa chƬ ci hĆØ dettu Ć  noi catturĆ  parolla per parolla, perdemu a mitĆ  di elli ĆØ Ć¹n capiscenu micca, ĆØ "Ć  l'output" damu fora. parolla per parolla.

Parlemu micca in parolle, ma in unitĆ  semantiche - quanta di informazioni ĆØ emozioni. Avemu sparte pinsamenti. Quandu mi principia Ć  dƬ qualcosa in una lingua chƬ parlu bĆØ, in a mo lingua nativa o in una altra lingua, Ć¹n sĆ² micca sapĆØ cumu finisce a mo frase - ci sĆ² solu pinsamenti chƬ vogliu trasmette Ć  voi.

E parolle sĆ² assistenti. ƈ hĆØ per quessa chƬ l'algoritmi principali, a matrice deve esse purtata Ć  l'automatismu. Per Ć¹n guardĆ  in daretu Ć  elli constantemente, ogni volta apre a bocca.

Quantu hĆØ grande a matrice di lingua ? Di chƬ hĆØ custituitu - forme verbi, nomi?

Quessi sĆ² i formi piĆ¹ populari di u verbu, perchĆØ ancu s'ellu ci sĆ² decine di formi diffirenti in a lingua, ci sĆ² trĆØ o quattru chƬ sĆ² usati tuttu u tempu. ƈ assicuratevi di pigliĆ  in contu u criteriu di frequenza - sia in quantu Ć  u vocabulariu ĆØ a grammatica.

Parechje persone perde u so entusiasmu per amparĆ  una lingua quandu vedenu quantu hĆØ a grammatica diversa. Ma Ć¹n hĆØ micca necessariu di memorizĆ  tuttu ciĆ² chƬ hĆØ in u dizziunariu.

Mi interessava a vostra idea chƬ a lingua ĆØ a so struttura affettanu a mentalitĆ . U prucessu inversu hĆØ fattu? Cumu a lingua ĆØ a so struttura, per esempiu, affettanu u sistema puliticu in un paese particulare ?

U fattu hĆØ chƬ a mappa di lingue ĆØ mentalitĆ  Ć¹n coincide micca cĆ¹ a mappa pulitica di u mondu. Capemu chƬ a divisione in stati hĆØ u risultatu di guerri, rivoluzioni, qualchƬ tipu d'accordu trĆ  i populi. Lingue passanu lisciamente l'una in l'altru, Ć¹n ci hĆØ micca cunfini chjaru trĆ  elli.

Certi mudelli generali ponu esse identificati. Per esempiu, in e lingue di i paesi cĆ¹ ecunumia menu stabile, cumpresa a Russia, a Grecia, l'Italia, i paroli impersunali "devi", "bisognu" sĆ² spessu usati, mentre chƬ in e lingue di l'Europa di u Nordu Ć¹n ci sĆ² micca tali parolle. .

ƙn truverete micca in alcun dizziunariu cumu traduce a parolla russa "necessaria" in inglese in una sola parolla, perchĆØ Ć¹n si mette micca in a mentalitĆ  inglese. In inglese, ci vole Ć  nome u sughjettu: quale deve, quale hĆ  bisognu ?

Amparemu a lingua per dui scopi - per piacĆØ ĆØ per a libertĆ . ƈ ogni nova lingua dĆ  un novu gradu di libertĆ 

In russu o talianu, pudemu dƬ: "Avemu bisognu di custruisce una strada". In inglese hĆØ "You must" o "I must" o "We must build". Ci hĆØ chƬ i britannichi trovanu ĆØ determinanu a persona rispunsevuli di questa o quella azzione. O in spagnolu, cum'ĆØ in russu, diceremu Ā«Tu me gustasĀ» (Mi piaci). U sughjettu hĆØ quellu chƬ piace.

ƈ in a sentenza inglese, l'analogicu hĆØ "I like you". Questu hĆØ, a persona principale in inglese hĆØ quella chƬ piace Ć  qualchissia. Da una banda, questu manifesta una disciplina piĆ¹ grande ĆØ maturitĆ , ĆØ da l'altru, un egocentrismu piĆ¹ grande. Quessi sĆ² solu dui esempii sĆØmplice, ma dighjĆ  mostranu a diffarenza in l'approcciu di a vita di i Russi, Spagnoli ĆØ i britannichi, a so visione di u mondu ĆØ elli stessi in questu mondu.

Risulta chƬ s'ĆØ no pigghiamu una lingua, allura u nostru pensamentu, a nostra visione di u mondu inevitabbilmente cambiĆ  ? Probabilmente, hĆØ pussibule selezziunĆ  una lingua per l'apprendimentu in cunfurmitĆ  cĆ¹ e qualitĆ  desiderate?

Quandu una persona, avĆØ ammaistratu una lingua, l'utilice ĆØ si trova in un ambiente di lingua, indubbiamente acquista novi caratteristiche. Quandu parlu talianu, e mo mani si accendenu, i mo gesti sĆ² assai piĆ¹ attivi chĆØ quandu parlu tedescu. SĆ² diventatu piĆ¹ emutivu. ƈ s'ĆØ tĆ¹ campĆ  constantemente in una tale atmosfera, poi prima o poi diventa u vostru.

I mo culleghi ĆØ aghju nutatu chƬ i studienti di l'universitĆ  linguistiche chƬ anu studiatu l'alemanu sĆ² piĆ¹ disciplinati ĆØ pedanti. Ma quelli chƬ anu studiatu u francese piace Ć  impegnĆ  in attivitĆ  dilettanti, anu un accostu piĆ¹ creativo Ć  a vita ĆØ u studiu. Per via, quelli chƬ anu studiatu l'inglese bevianu piĆ¹ spessu: i britannichi sĆ² in i primi 3 nazioni piĆ¹ beie.

Pensu chƬ a Cina hĆ  risuscitatu Ć  una tale altezza ecunomica ancu grazia Ć  a so lingua: da a prima etĆ , i zitelli chinesi amparanu un gran numaru di caratteri, ĆØ questu hĆØ bisognu di una rigurositĆ  incredibile, un scruccu, a perseveranza ĆØ a capacitĆ  di nutĆ  i dettagli.

Avete bisognu di una lingua chƬ custruisci curaghju ? Amparate u russu o, per esempiu, u cecenu. Vulete truvĆ  a tenerezza, l'emozioni, a sensibilitĆ  ? Talianu. Passione - spagnolu. L'inglese insegna u pragmatismu. Tedesco - pedanteria ĆØ sentimentalisimu, perchĆØ u burgher hĆØ a criatura piĆ¹ sentimentale in u mondu. U turcu hĆ  da sviluppĆ  a militanza, ma ancu u talentu per negoziĆ , negoziate.

Tutti sĆ² capaci di amparĆ  una lingua straniera o avete bisognu di qualchƬ talentu speciale per questu?

A lingua cum'ĆØ un mezzu di cumunicazione hĆØ dispunibule per ogni persona in a so mente. Una persona chƬ parla a so lingua nativa, per definizione, hĆØ capaci di parlĆ  un altru: hĆ  tuttu l'arsenale necessariu di i mezi. HĆØ un mitu chƬ certi sĆ² capaci ĆØ altri Ć¹n sĆ² micca. Ch'ella ci sia o micca motivazione hĆØ un'altra materia.

Quandu avemu educatu i zitelli, Ć¹n deve esse accumpagnatu da a viulenza, chƬ pĆ² causĆ  rigettu. Tutte e cose boni chƬ avemu amparatu in a vita, avemu ricevutu cun piacĆØ, nĆ²? Amparemu a lingua per dui scopi - per piacĆØ ĆØ per a libertĆ . ƈ ogni nova lingua dĆ  un novu gradu di libertĆ .

L'apprendimentu di a lingua hĆØ statu citatu cum'ĆØ una cura sicura per a demenza ĆØ l'Alzheimer, secondu una ricerca recente *. E perchĆØ micca Sudoku o, per esempiu, scacchi, chƬ ne pensate ?

Pensu chƬ ogni travagliu di u cervellu hĆØ utile. HĆØ solu chƬ l'amparera di una lingua hĆØ un strumentu piĆ¹ versatile chĆØ Ć  risolve i cruciverba o Ć  ghjucĆ  Ć  i scacchi, almenu perchĆØ ci sĆ² assai menu amatori di ghjucĆ  ĆØ di scelta di parolle chĆØ quelli chƬ almenu anu studiatu una lingua straniera Ć  a scola.

Ma in u mondu mudernu, avemu bisognu di diverse forme di furmazione di u cervellu, perchĆØ, Ć  u cuntrariu di e generazioni precedenti, deleghemu assai di e nostre funzioni mentali Ć  l'urdinatori ĆØ i smartphones. Prima, ognunu di noi cunnisciava decine di numeri di telefunu per core, ma avĆ  Ć¹n pudemu micca ghjunghje Ć  a tenda piĆ¹ vicina senza un navigatore.

Una volta, l'antenatu umanu avia una coda, quandu anu cessatu di utilizĆ  sta coda, hĆØ cascata. Ricertamenti, avemu assistitu Ć  una degradazione tutale di a memoria umana. PerchĆØ ogni ghjornu, cĆ¹ ogni generazione di novi tecnulugii, deleghemu piĆ¹ ĆØ piĆ¹ funzioni Ć  i gadgets, i dispusitivi meravigliosi chƬ sĆ² creati per aiutĆ , ci liberanu di una carica extra, ma si piglianu gradualmente i nostri putenzi chƬ Ć¹n ponu esse datu.

L'amparera di una lingua in questa serie hĆØ unu di i primi posti, se micca u primu, cum'ĆØ unu di i mezi pussibuli di cuntrastĆ  a degradazione di a memoria: dopu tuttu, per memorizĆ  e custruzzioni di a lingua, ĆØ ancu di piĆ¹, ci vole Ć  aduprĆ . una varietĆ  di parti di u cervellu.


* In u 2004, Ellen Bialystok, PhD, un psicologu in l'UniversitĆ  di York in Toronto, ĆØ i so culleghi anu paragunatu l'abilitĆ  cognitive di i bilingui ĆØ monolingui anziani. I risultati dimustranu chƬ a cunniscenza di duie lingue pĆ² ritardĆ  a diminuzione di l'attivitĆ  cognitiva di u cervellu per 4-5 anni.

Lascia un Audiolibro