Boletus (Leccinum scabrum)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Boletales (Boletales)
- Famiglia: Boletaceae (Boletaceae)
- Genere: Leccinum (Obabok)
- Type: Leccinum scabrum (boletus)
- Obacock
- Birch
- Boletus cumuni
Hà:
In boletus, u cappellu pò varià da u grisgiu chjaru à u marrone scuru (u culore ovviamente depende di e cundizioni di crescita è u tipu d'arbulu cù quale a micorriza hè furmatu). A forma hè semi-sferica, dopu in forma di cuscinu, nudu o thin-felt, finu à 15 cm di diametru, ligeramente slimy in tempu umitu. A carne hè bianca, ùn cambia u culore o ligeramente rosu, cù un odore è gustu piacevule di "funghi". In i funghi vechji, a carne diventa assai spongiosa, acquosa.
strato di spore:
Biancu, poi grisgiu bruttu, i tubi sò longu, spessu manghjatu da qualchissia, facilmente siparati da u tappu.
Polvere di spore:
Marrone oliva.
Gamba:
A durata di a gamba di boletus pò ghjunghje à 15 cm, diametru finu à 3 cm, solidu. A forma di a gamba hè cilindrica, un pocu allargata sottu, grisgiu-biancu, coperto cù scale longitudinali scuri. A polpa di a gamba diventa lignu-fibrous, dura cù l'età.
U boletus (Leccinum scabrum) cresce da u principiu di l'estiu à a fini di u vaghjimu in boschi deciduous (preferibilmente birch) è misti, in certi anni assai abbundante. A volte si trova in quantità sorprendenti in piantazioni di spruce interspersed with birch. Dà ancu boni rendimenti in i boschi di betula assai ghjovani, apparsu quasi prima trà i funghi cummirciali.
U genus Boletus hà parechje spezie è sottuspezie, assai di elli sò assai simili à l'altri. A principal diferenza trà u "boletus" (un gruppu di spezie uniti sottu stu nome) è u "boletus" (un altru gruppu di spezie) hè chì u boletus torna blu in una pausa, è u boletus ùn hè micca. Cusì, hè faciule di distingue trà elli, ancu s'è u significatu di una classificazione cusì arbitraria ùn hè micca sanu chjaramente per mè. Inoltre, in fattu, ci sò abbastanza trà i "boletus" è spezie chì cambianu u culore - per esempiu, boletus rosa (Leccinum oxydabile). In generale, più in u boscu, più varietà di bolets.
Hè più utile per distingue u boletus (è tutti i funghi decentu) da u fungus gall. L'ultime, in più di u gustu disgusting, hè distinatu da u culore rosatu di i tubi, a struttura speciale "grassa" di a polpa, un mudellu di maglia peculiar nantu à u troncu (u mudellu hè cum'è quellu di un fungo porcini, solu scuru). ), un troncu tuberosu, è lochi inusual di crescita (intornu à stumps, vicinu à fossi, in boschi di coniferi scuri, etc.). In pratica, cunfundendu questi funghi ùn hè micca periculosu, ma insultante.
boletus - fungo comestible normale. Certi fonti (occidentali) indicanu chì solu i tappi sò comestible, è i gammi sò supposti troppu duru. Assurdu ! I cappelli cotti sò distinti da una tessitura gelatinosa sickly, mentri i gammi sempre fermanu forti è cullati. L'unicu ciò chì tutte e persone ragiunate accunsenu hè chì in i fungi più vechji a capa tubulare deve esse eliminata. (È, idealmente, ripigliate à a furesta.)