Vasu di sangue

Vasu di sangue

I vasi sanguigni (vasu: da u latinu inferiore vascellum, da u latinu classicu vasculum, chì significa picculu vasu, sangue: da u latinu sanguineus) sò organi di circulazione sanguigna.

Anatomia

Descrizzione generale. I vasi sanguini formanu un circuitu chjosu per u quale circula u sangue. Stu circuitu hè divisu in una grande circulazione di u corpu è una piccula circulazione pulmonaria. Sti navi sò custituiti da un muru cù trè tuniche: (1) (2)

  • U mantellu internu, o intima, cumpostu da un stratu cellulare di endoteliu è rivestendu a superficia interna di i navi;
  • A tunica media, o media, custituendu u stratu intermediu è cumposta da fibre musculari è elastiche;
  • U stratu esterno, o adventitia, chì custituisce u stratu esterno è cumpostu da fibre di collagene è tessuti fibrui.

I vini sanguini sò spartuti in diversi gruppi (1)

  • Arterie. L'arterie custituiscenu i navi induve u sangue, riccu in ossigenu, lascia u core per ghjunghje à e varie strutture di u corpu, eccettu per a circulazione pulmonare è placentare. Ci sò sfarenti tippi di arterie secondu a so struttura1.

    - L'arterie di tipu elasticu, cù un calibru maiò, anu un muru spessu è sò cumposte da numerose fibre elastiche. Sò principalmente lucalizati vicinu à u core, cum'è l'aorta, o l'arteria pulmonaria.

    - L'arterie di tipu musculare anu un calibru più chjucu è u so muru cuntene assai fibre musculari lisci.

    - L'arteriole sò situate à a fine di a rete arteriale, trà l'arterie è i capillari. Di solitu sò lucalizati in un urganu è ùn cuntenenu micca un mantellu esternu.

  • Vene. E vene sò i vasi induve u sangue, poveru in ossigenu, lascia a periferia per ghjunghje in core, eccettu per a circulazione pulmonare è placentare. Da i capillari, e venule, piccule vene, recuperanu u sangue poveru in ossigenu è si uniscenu à e vene. (1) Quessi ultimi anu un muru più finu cà l'arterie. U so muru hà menu fibre elastiche è musculari ma hà una tunica esterna più spessa. E vene anu a particularità di pudè cuntene più sangue cà l'arterie. Per facilità u ritornu venoso, e vene di i membri inferiori anu valvole. (2)
  • Vene. E vene sò i vasi induve u sangue, poveru in ossigenu, lascia a periferia per ghjunghje in core, eccettu per a circulazione pulmonare è placentare. Da i capillari, e venule, piccule vene, recuperanu u sangue poveru in ossigenu è si uniscenu à e vene. (1) Quessi ultimi anu un muru più finu cà l'arterie. U so muru hà menu fibre elastiche è musculari ma hà una tunica esterna più spessa. E vene anu a particularità di pudè cuntene più sangue cà l'arterie. Per facilità u ritornu venoso, e vene di i membri inferiori anu valvole. (2)
  • Capillari. Formendu una rete ramificata, i capillari sò navi assai fini, cù un diametru chì varieghja da 5 à 15 micrometri. Facenu a transizione trà arteriole è venule. Permettenu à tempu a distribuzione di sangue ossigenatu è di nutrienti; è sia a recuperazione di u diossidu di carbonu sia i rifiuti metabolichi. (1)

Innervazione. I vini sanguini sò innervati da fibre nervose simpatiche per regulà u so diametru. (1)

Funzioni di i vini sanguini

Distribuzione / Eliminazione. I vasi sanguini permettenu sia a distribuzione di nutrienti sia a recuperazione di i rifiuti metabolichi.

Circulazione di sangue. I vini sanguini formanu un circuitu chjosu. U sangue riccu di nutrienti lascia u ventriculu sinistro di u core attraversu l'aorta. Attraversa successivamente e arterie, arteriole, capillari, venule è vene. In i capillari, u scambiu di nutrienti è di rifiuti si face. U sangue poveru in nutrienti ghjunghje dopu à l'atru ghjustu di u core attraversu e duie vene cave prima di arricchisce si in nutrienti è di ripiglià u so viaghju per u corpu. (1) (2)

Patologie relative à i vini sanguini

Prublemi relativi à a pressione sanguigna. Troppu pressione sanguigna contr'à i muri di l'arterie pò purtà à pressione alta è pò aumentà u risicu di malatie vascolari.3 Inversu, una pressione troppu bassa porta à una pressione sanguigna bassa.

Thrombosis. Sta patologia currisponde à a furmazione di un coagulu di sangue in un vaso sanguinu (4).

chjoccu. L'accident cerebrovascolare, o colpu, si manifesta cù u bloccu di un vaso sanguinu in u cervellu, cume a furmazione di coaguli di sangue o a rottura di un vaso. (4)

Flebitite. Chjamata ancu trombosi venosa, sta patulugia currisponde à a furmazione di un coagulu di sangue, o trombu, in e vene. Sti coaguli ponu spustà è cullà finu à a vena cava inferiore. Sta patologia pò purtà à diverse cundizioni cum'è l'insuffisenza venosa, vale à dì una disfunzione di a rete venosa (5).

Malatie cardiovascolari. Includenu parechje patologie cum'è infartu di miocardu o angina pectoris. Quandu queste malattie si verificanu, i vasi sanguini sò spessu affettati è ponu in particulare causà una fornitura insufficiente di ossigenu. (6) (7)

Trattamentu

Trattamenti di droga. A seconda di a patologia diagnosticata, certe droghe ponu esse prescritte cum'è anticoagulanti, anti-aggreganti, o ancu agenti anti-ischemichi.

Trombolisi. Adupratu durante i colpi, stu trattamentu cunsiste à rompe i trombi, o coaguli di sangue, cù l'aiutu di droghe. (5)

A curazione chirurgica. Sicondu a patologia diagnosticata è a so evoluzione, a cirurgia pò esse necessariu.

Analisi di sangue

Prufissura fisica. Prima, un esame clinicu hè fattu per identificà è valutà u dolore percepitu da u paziente.

Esami di imaging medicu. E radiografie, CT, MRI, angiografia coronaria, CT angiografia, o esami di arteriografia ponu esse aduprati per cunfirmà o approfondisce u diagnosticu.

  • Ultrasu Doppler. Questa ecografia specifica permette di osservà u flussu di sangue.

Storia

William Harvey, medicu inglese di u XVI è XVII seculu, hè cunnisciutu per u so travagliu è e so scuperte nantu à u funziunamentu di a circulazione sanguigna.

Lascia un Audiolibro