Essa una mamma in Sudafrica: a tistimunianza di Zentia

Zentia (35 anni), hè a mamma di Zoe (5 anni) è Harlan (3 anni). Hà campatu in Francia dapoi trè anni cù u so maritu Laurent, chì hè francese. Hè nata in Pretoria induve hè cresciutu. Hè un urologu. Ella ci dice cumu e donne sperimentanu a so maternità in Sudafrica, u so paese d'origine.

A tistimunianza di Zentia, mamma sudafricana di 2 figlioli

"'U to figliolu parla solu francese?', E mo amiche sudafricane sò sempre stupite, quand'elli circhenu cù i nostri amichi in Francia. In Sudafrica ci sò undici lingue naziunali è ognunu hà ammaistratu almenu dui o trè. Eiu, per esempiu, parlava inglese cù a mo mamma, tedescu cù u mo babbu, Afrikaans cù i mo amichi. In seguitu, mentre travagliava in l'uspidale, aghju amparatu nuzioni di Zulu è Sotho, e duie lingue africane più usate. Cù i mo figlioli, parlu tedescu per mantene u patrimoniu di u mo babbu.

ICi vole à dì chì Sudafrica ferma, malgradu a fine di l'apartheid (régime de discrimination raciale instauré jusqu'en 1994), sfortunatamente ancora assai divisu. L'Inglesi, l'Afrikaners è l'Africani campanu separati, ci sò assai pochi coppie miste. A sfarenza trà i ricchi è i poveri hè tamanta, è ùn hè micca cum'è in Auropa induve e persone di diverse sfondate suciali ponu scuntrà in u stessu quartiere. Quandu era chjucu, i bianchi è i neri campavanu separati. In i quartieri, in scole, in ospedali - in ogni locu. Era illegale mischjà, è una donna negra chì avia un zitellu cù un biancu risicatu a prigiò. Tuttu chistu significa chì Sudafrica cunnosci una vera divisione, ognunu hà a so cultura, e so tradizioni è a so storia. Mi ricordu sempre di u ghjornu chì Nelson Mandela fù elettu. Era una vera gioia, soprattuttu perchè ùn ci era micca scola è puderia ghjucà cù e mo Barbie tuttu u ghjornu ! L'anni di viulenza prima chì m'hà marcatu assai, aghju sempre imaginatu chì avemu da esse attaccati da qualchissia armatu cù un Kalashnikov.

 

Per allevà i colichi in i zitelli sudafricani

I zitelli sò datu tè rooibos (tè rossu senza teina), chì hà proprietà antioxidanti è ponu allevà i colichi. I zitelli beie sta infuzione da 4 mesi.

chiudi
© A. Pamula et D. Send

Sò crisciutu in un quartieru biancu, trà l'Inglesi è l'Afrikaners. In Pretoria, induve sò natu, u tempu hè sempre bellu (in l'invernu hè 18 ° C, in l'estiu 30 ° C) è a natura hè assai presente. Tutti i zitelli in u mo quartieru avianu una casa grande cù un giardinu è una piscina, è avemu passatu assai tempu fora. I parenti anu urganizatu assai pochi d'attività per noi, era più e mamme chì si riuniscenu cù l'altri mamme per chjamà è i zitelli seguitanu. Hè sempre cusì ! E mamma sudafricana sò abbastanza rilassate è passanu assai tempu cù i so figlioli. Ci vole à dì chì a scola principia à l’età di 7 anni, prima, hè a « kindergarten » (kindergarten), ma ùn hè micca seriu cum’è in Francia. Sò andatu à a kindergarten quandu eru 4, ma solu dui ghjorni à settimana è solu in a matina. A mo mamma ùn hà micca travagliatu per i primi quattru anni è era cumplettamente normale, ancu incuraghjitu da a famiglia è l'amichi. Avà più è più mamme tornanu à travaglià più veloce, è questu hè un cambiamentu enormu in a nostra cultura perchè a sucetà sudafricana hè abbastanza cunsirvativa. A scola finisci à 13 ore di sera, per quessa, se a mamma travaglia, hà da truvà una nanna, ma in Sudafrica hè assai cumuni è micca caru. A vita di e mamme hè più faciule ch'è in Francia.

Essa una mamma in Sudafrica: i numeri

Tariffa di zitelli per donna: 1,3

Tasso di allattamentu: 32% allattamentu esclusivu per i primi 6 mesi

Congeda di maternità: 4 mesi

 

Cun noi, u "braai" hè una vera istituzione !Questu hè u nostru famosu barbecue accumpagnatu da "sheba", una spezia d'insalata di cipolle è "pap" o "mielimiel", una spezia di polenta di granu. Sè vo invitate à qualchissia à manghjà, facemu u braai. A Natale, tutti venenu per un braai, à l'annu novu, torna u braai. Di colpu, i zitelli manghjanu carne da 6 mesi è li piace ! U so platu preferitu hè "boerewors", salsiccia tradiziunale Afrikaans cù cilantro seccu. Ùn ci hè micca una casa senza braai, cusì i zitelli ùn anu micca un menu assai cumplicatu. U primu platu per i zitelli hè u "pap", chì hè manghjatu cù u "braai", o addulitu cù latti, in forma di porridge. Ùn aghju micca pap i zitelli, ma in a matina manghjanu sempre polenta o porridge d'avena. I zitelli sudafricani manghjanu quandu anu fami, ùn ci sò micca snacks o ore strette per u pranzu o a cena. À a scola, ùn ci hè micca una cantina, cusì quand'elli escenu, manghjanu in casa. Pò esse un sandwich simplice, micca necessariamente un antipastu, un platu principale è una desserta cum'è in Francia. Mandemu ancu assai più.

Ciò chì aghju guardatu da Sudafrica hè a manera di parlà à i zitelli. Nè a mo mamma nè u mo babbu anu mai usatu parolle duru, ma eranu assai strette. I sudafricani ùn dicenu micca à i so figlioli, cum'è certi francesi, "zitti!". Ma in Sudafrica, in particulare trà l'Afrikaans è l'Africani, a disciplina è u rispettu mutuale sò assai impurtanti. A cultura hè assai gerarchica, ci hè una distanza vera trà i genitori è i zitelli, ognunu in u so locu. Hè qualcosa chì ùn aghju micca guardatu in tuttu quì, mi piace u latu menu inquadratu è più spontaneo. "

chiudi
© A. Pamula et D. Send

 

Intervista di Anna Pamula è Dorothée Saada

 

Lascia un Audiolibro