Tarzetta cupularis (Tarzetta cupularis)
- Dipartimentu: Ascomycota (Ascomycetes)
- Suddivisione: Pezizomycotina (Pezizomycotins)
- Classe: Pezizomycetes (Pezizomycetes)
- Sottoclasse: Pezizomycetidae (Pezizomycetes)
- Ordine: Pezizales (Pezizales)
- Famiglia: Pyronemataceae (Pyronemic)
- Genre : Tarzetta (Tarzetta)
- Type: Tarzetta cupularis (tarzetta en forme de tonneau)
corpu di fruttu: Tarzetta in forma di botte hà a forma di una ciotola. U fungo hè abbastanza chjucu in grandezza, finu à 1,5 cm di diametru. Hè circa dui cm altu. Tarzetta in l'apparenza s'assumiglia à un vetru chjucu nantu à una gamba. A gamba pò esse di diverse lunghezze. A forma di u fungus resta inalterata durante a crescita di u fungus. Solu in un fungo assai maturu si pò osservà bordi ligeramente cracked. A superficia di u caprettu hè cupartu cù un revestimentu biancu, custituitu da grande flakes di diverse dimensioni. A superficia interna di u caprettu hà un culore grisgiu o beige chjaru. In un ghjovanu mushroom, a tazza hè parzialmente o cumpletamente cuperta cù un velu biancu cum'è una tela di tela, chì prestu sparisce.
Pulpa: A carne di Tarzetta hè assai fragile è magre. À a basa di a gamba, a carne hè più elastica. Ùn hà micca un odore è gustu speciale.
Polvere di spore: culore biancu.
Prupagazioni: Tarzetta in forma di canna (Tarzetta cupularis) cresce nantu à un terrenu umitu è fertili è hà a capacità di furmà micorrize cù spruce. U fungu si trova in gruppi chjuchi, qualchì volta pudete truvà un fungu chì cresce separatamente. Da u principiu di l'estiu à a mità di u vaghjimu. Crece principarmenti in i boschi di spruce. Hè una forte ressemblanza à parechji tipi di funghi.
Similitudine: Tarzetta in forma di canna hè simile à Tarzetta in forma di tazza. L'unica diferenza hè a dimensione più grande di a so apothecia. I tipi rimanenti di miceti di calice sò parzialmente simili o micca in tuttu simili.
Comestibilità: A tarzetta in forma di canna hè troppu chjuca per manghjà.