Auriscalpium vulgare (Auriscalpium vulgare)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Incertae sedis (di posizione incerta)
- Ordine: Russulales (Russulovye)
- Famiglia: Auriscalpiaceae (Auriscalpiaceae)
- Genere: Auriscalpium (Auriscalpium)
- Type: Auriscalpium vulgare (Auriscalpium vulgare)
Auriscalpium vulgare (Auriscalpium vulgare)
Hà:
Diametru 1-3 cm, in forma di rinu, a gamba hè attaccata à u bordu. A superficia hè lana, secca, spessu cun zoning pronunzianu. U culore varieghja da marrone à grisgiu à quasi neru. A carne hè dura, grisgiu-marrone.
strato di spore:
L'espori sò furmati nantu à a parte sottu di u caprettu, cuparti cù grandi spine cuniche. U culore di a capa di spore in i ghjovani funghi hè marrone, cù l'età acquista una tinta grisa.
Polvere di spore:
Biancu.
Gamba:
Laterali o eccentricu, piuttostu longu (5-10 cm) è magre (micca più di 0,3 cm di grossu), più scuru di u capu. A superficia di a gamba hè vellutata.
Prupagazioni:
Auriscalpium ordinariu cresce da u principiu di maghju finu à a fini di u vaghjimu in u pinu è (menu spessu) in i boschi spruce, preferendu i pignoli à tuttu u mondu. Hè cumuni, ma micca assai abbundante, cù una distribuzione abbastanza uniforme nantu à a zona.
Spezie simili: U fungo hè unicu.
Comestibilità:
Assente.