Asteriu

U TRATTAMENTU D'AUTO pò esse PERICULOSU PER A VOSTRA SALUTE. PRIMA DI UTILIZZÀ ALCUNE ERBE - FÀ A CUNSULTAZIONE DI UN DUTTORE!

Description

Aster hè una pianta di rizoma cun lame di foglia simplici. Cestini-inflorescenze facenu parte di l'inflorescenza corymbose o paniculata. I canistrelli sò cumposti di fiori di canna marginali di parechji culori, è ancu di fiori tubulari centrali, chì sò assai chjuchi è u più spessu anu un culore giallu.

A pianta aster (Aster) hè rapprisentata da annuali erbacei è perenni, è appartene à a famiglia Compositae, o Aster. Sicondu l'infurmazioni pigliati da varie fonti, stu genaru unisce 200-500 spezie, cù a maiò parte di elle naturalmente in l'America Centrale è di u Nordu.

Aster storia

A pianta hè ghjunta in Europa à u XVIIu seculu; hè statu purtatu in secretu da a China da un monacu francese. U nome aster da u latinu hè traduttu cum'è "stella". Ci hè una legenda cinese annantu à questu fiore, chì dice chì 17 monaci anu decisu di ghjunghje à e stelle, cullavanu sempre più in altu finu à a muntagna più alta di l'Altai, dopu parechji ghjorni finìvanu in cima, ma e stelle eranu sempre luntane è inaccessibili .

Asteriu

Stancu da a strada dura senza cibu è acqua, vultonu à u pedi di a muntagna, è un bellu pratu cù fiori maravigliosi si aprì à i so ochji. Tandu unu di i monachi sclamò: «Eccu! Circavamu stelle in u celu, è campanu in terra! "Dopu avè scavatu parechji cespuglii, i monaci i anu purtatu à u munasteru è anu cuminciatu à cultivà, è sò elli chì anu datu u nome stella" asters ".

Da quellu tempu, tali fiori in Cina sò stati cunsiderati un simbulu di eleganza, incantu, bellezza è pudore. Aster hè un fiore di quelli chì sò nati sottu u segnu di a Vèrgine, un simbulu di u sognu di l'incunnisciutu, una stella guida, un talismanu, un rigalu da Diu à l'omu.

Proprietà utili di l'astri

Tataricus aster

Asteriu

Questa erba fiorente si pò vede in prati, vicinu à i fiumi, nantu à i bordi di u Far East è di a Siberia Orientale. Hè faciule da ricunnosce per u so altu (finu à un metru è mezu) forte, ramificatu steli cù picculi fiori turchini o rosa pallidu cù un centru giallu brillanti.

Tutte e parti di a pianta sò cunsiderate curative. Per esempiu, i so fiori sò ricchi di flavonoidi, i steli è e foglie sò ricchi di quercetina antioxidante, è e radiche cuntenenu olii essenziali benifichi. Inoltre, questa erba pò esse cunsiderata una fonte di carotenoidi, triterpenoidi, saponine, cumposti di poliacetilene è cumarine.

Ancu se a farmacologia ufficiale di a maiò parte di i paesi (eccettu a Cina, a Corea, u Tibet) ùn usa micca st'arba cum'è erbe medicinali, in medicina populare a "stella" tatara hè cunnisciuta cum'è antimicrobiana, astringente, antiparassitaria, diuretica, espettorante è antidolorificante.

Una decoczione di rizomi hè cunsiderata utile per astenia, radiculite, mal di testa, edema, ascessi in i pulmoni. Studii anu dimustratu chì l'estraziu di Tartar Aster inibisce a crescita di Staphylococcus aureus, E. coli è disenteria.

Aster siberianu

Asteriu

Si tratta di un'erba perenne alta finu à 40 cm, chì cresce in e regioni occidentali è orientali di a Siberia, in u Far East. A pianta generalmente "vive" in e fureste, principalmente caducifolia, è in erbe alte. Ricunniscibile per e so foglie ellittiche è i fiori di camomilla, blu-viola o guasi bianchi cù un centru giallu. Cum'è altre varietà di astri, u Siberianu hè riccu in flavonoidi, saponine è cumarine. Hè utile per u trattamentu di articuli dolorosi, cunsumazione, eczema, ulceri di stomacu.

U sale Aster travaglia

Asteriu

Sta pianta biennale hè cunnisciuta ancu cum'è Tripoli vulgaris. A so patria hè u Caucasu, a Siberia, u Far East, a parte europea di a Federazione Russa, a maiò parte di l'Ucraina. Hè una pianta alta, ramificata (quasi 70 cm di altezza) cù foglie lancoleolate, "cestini" di fiori bluastri o rosa pallidu.

In a medicina erbera, inflorescenzi è e radichi vegetali, ricchi di flavonoidi, sò aduprati. I preparazioni da elli sò utili per u trattamentu di e malatie di u viaghju gastrointestinali, di u sistema respiratoriu, è di e malatie di a pelle.

Astru alpinu

Asteriu

U più pupulare di e "stelle" aduprate in medicina tradiziunale. I preparazioni da questu sò usati per una larga gamma di malatie: da una debolezza ordinaria à e malatie croniche gravi. Questa erba hè cunsiderata utile per l'influenza, gastrite, tuberculosi, colite, scrofula, dolore ossu, dermatosi, è altre malatie. In Giappone, hè cunnisciutu cum'è mezu per aumentà a putenza.

Astera di steppa

Asteriu

Hè ancu un aster di camomilla, salvatica o europea, camomilla turchina. Distribuitu in Francia, Italia, Ucraina (Transcarpathia), in u sudeste di l'Europa, à punente di a Siberia, in Asia Minore. Questa hè una pianta cun un troncu altu (più di mezzu metru) è grandi fiori, raccolti 10-15 in una cestera inflorescenza.

L'estrattu d'arba cuntene alcaloidi, gomma, saponine, sostanze di poliacetilene, cumarine. Cum'è una medicina, hè utile per i disordini nervi, dermatite, indigestione, malatie pulmonari.

Aster Chinese

Asteriu

Da u puntu di vista di a botanica, ùn hè micca una spezia di veri astri (ancu s'ellu appartene à a famiglia Aster), ma hè l'unicu riprisentante di u genere Callistefus. In a vita d'ogni ghjornu, sta pianta hè più cunnisciuta cum'è annuale, ortu o aster cinese.

È hè sta "stella" di un annu chì hè spessu cultivata nantu à i letti di fiori è i balconi. Solu i fiori lilla-viole sò cunsiderati curativi. Sò aduprati in Cina è in Giappone per curà bronchite, tracheite, tuberculosi, malatie renali è epatiche.

Aduprà in medicina tradiziunale

Asteriu

In a pratica populare, l'astri sò stati aduprati per u trattamentu da parechji seculi. In particulare, in Cina, Corea è Giappone, sta pianta hè aduprata per e malatie di u core, di i reni è di i pulmoni. I petali sò aghjunti à l'insalate per migliurà a circulazione sanguigna, prevene i vertigini è a debbulezza, cum'è agente rinforzante di l'osse è prevene i colpi nervosi.

E persone anziane sò state cunsigliate per piglià tinture alcoliche da l'astri cum'è tonicu generale è contr'à l'osse. Nanzu, prima di dà nascita, à una donna li si dava una infusione di petali d'aster è di mele. Dicenu chì questu rimediu di guaritori tibetani hà sempre facilitatu u partu è impeditu i sanguinamenti.

Per u trattamentu di a bronchite, i curatori popolari usavanu spessu una infusione acquosa di foglie o fiori di una pianta (4 cucchiaini - un litru d'acqua bollente, lasciate per un'ora). U medicamentu hè statu betu in una cucchiaia 3-4 volte à ghjornu.

Pudete ancu allevà una tosse secca cù una decoczione di radiche aster. Per fà questu, pour 200 ml d'acqua fogera nantu à 1 cucchiaia di a radice tritata è fate coce à focu assai bassu per 15 minuti. Una bevanda refrigerata hè presa trè volte à ghjornu, 150 ml.

L'infuzione da a parte di terra di a pianta hè ancu utile per l'usu esternu. Per esempiu, cù furunculosi, ogni tipu d'infiammazioni nantu à a pelle è dermatite, hè utile fà lozioni aster. U medicamentu hè preparatu da una cucchiaia di piante secche schiacciate è un bicchieru d'acqua calda. U mischju hè bollitu per micca più di 3 minuti, poi infusu per parechje ore.

Cumu stock asters

Asteriu

L'Aster sò aduprati in medicina erbale è medicina tradiziunale. Ma per chì l'erba dessi l'effettu curativu desideratu, hè impurtante sapè quandu è cume raccoglie currettamente e materie prime. Diverse ricette ponu richiede diverse parti di a pianta, cusì di regula, i erboristi raccolgenu tutte e parti: fiori, steli, foglie è radiche.

E inflorescenze sò megliu colte appena cumincianu à fiorisce - mentre chì i petali sò freschi è luminosi. Allora i capi multicolori sò spargugliati in un stratu uniforme nantu à carta in un locu caldu prutettu da a luce diretta di u sole (per esempiu, in a mansarda o à l'aria aperta sottu un baldacchinu).

Durante u periodu di fioritura, altre parti di terra di a pianta sò raccolte. Sò siccati secondu u listessu principiu cum'è i fiori, ma necessariamente separati da l'inflorescenza. A parte radicale di l'astri hè coltu in u vaghjimu, quandu a pianta principia dighjà à preparassi per a "hibernazione" invernale. Hè in questu mumentu chì a quantità massima di nutrienti hè cuncintrata in e radiche.

E radiche sbucciate ponu ancu esse asciugate in un locu caldu sottu un baldacchinu o in un asciugatore elettricu (ma a temperatura ùn deve micca supera i 50 gradi Celsius).

U TRATTAMENTU D'AUTO pò esse PERICULOSU PER A VOSTRA SALUTE. PRIMA DI UTILIZZÀ ALCUNE ERBE - FÀ A CUNSULTAZIONE DI UN DUTTORE!

1 Comment

  1. Bonjour
    Vous parlez de beaucoup d'asters mais de l'aster lancéolé… Peut-on l'utiliser a des fins médicinales ? Et sous quelles formes ?
    grazie

Lascia un Audiolibro