Artrite (riassuntu)

Artrite (riassuntu)

U terminu artrite (da u grecu artrone : articulazione, è da u latinu hè : infiammazione) designa più di centu malatie diverse chì hè carattarizatu da u dulore in l'articuli, ligamenti, tendini, ossa o altre parte di u sistema musculoskeletore. (A sezione speciale di Artrite hà schede informative specifiche nantu à molte di queste condizioni.)

In u passatu, avemu usatu a parolla reumatismu (Latinu reumatismu, per "flussu di l'umori") per designà tutte queste condizioni. Stu termine hè oghje cunsideratu obsoletu.

Propriocu 1 in 6 Canadiani à l'età di 12 anni è più hà qualchì forma d'artrite, secondu Statistique Canada2. Sicondu una altra fonte (A Società di Artrite), 4.6 milioni di Canadiani soffrenu di artrite, cumprese 1 millione di artrite infjammatoria. In Francia, u 17% di a pupulazione soffre di l'artrosi.

Barras. Alcune forme di artrite sò caratterizate da a presenza di inflammazioni, ma micca tutte. L'infiammazione hè a reazione naturale di u corpu à u tessutu irritatu o infettatu. Provocainzuccarà, dulore e redness à a zona affettata di u corpu.

Cause

luidiopathische pò apparisce per via di un traumu, infezzione o usura naturale simplice, ma pò ancu esse u risultatu di una malattia autoimmune in chì u corpu attacca i so tessuti. A volte ùn si pò truvà nisuna ragione per spiegà i sintomi.

Forme di artrite

E duie forme principali:

  • luArticulu hè l'artrite più cumuna; si dice chì hè furmatu "cù usura". Hè un artrite degenerativa. A distruzzione per usura di u cartilagine chì copre è prutegge l'osse di l'articulazione è l'apparizione di piccule crescita ossi caratterizanu sta malattia. Affetta principalmente l'articulazioni chì sustenenu una grande parte di u pesu di u corpu, cum'è l'anche, i ghjinochji, i pedi è a spina. L'artrosi hè spessu ligata à l'età, o causata da un eccessu di pesu o da l'usu ripetutu di una articulazione in a pratica di un sport. Appare raramente prima di a quarantena.
  • La idiopathische rheumatoid hè un malatia infiammatoria. L'articuli di e mani, i polsi è i pedi sò spessu i primi à esse affettati. Altri organi ponu esse affettati cume l'infiammazione affetta u corpu interu. Stu tipu di artrite di solitu cumencia intornu à 40 à 60 anni, ma pò cumincià à a prima età adulta. L'artrite reumatoide hè 2 à 3 volte più cumuna in donne cà in l'omi. Ancu se i scentifichi ùn anu ancu scupertu a so causa, pare esse d'origine autoimmune è influenzatu daeredità.

Altre forme di artrite, trà e più cumune:

  • Artrite infettiva. Pò accade quandu una infezzione affetta direttamente una articulazione è provoca infjammazione;
  • Artrite reattiva. Sta forma di artrite apparisce ancu per via di l'infezzione. Ma in questu casu, l'infezzione ùn hè micca situata direttamente in a cumunione;
  • Artrite juvenile. Una forma rara di artrite reumatoide chì si verifica in i zitelli è l'adulescenti, è chì spessu migliora cù l'età;
  • Artrite psoriatica. Una forma di artrite chì hè accumpagnata da lesioni cutanee tipiche di psoriasis;
  • Gout è pseudogout: a deposizione di cristalli in e articulazioni, in forma di acidu uricu in casu di gout o di fosfato di calciu in casu di pseudodout, provoca infiammazione è dolore, spessu in u grossu punta in primu locu.

In tutte l'artrite infiammatorie, tissue connective tissue sò affettati dainflammation. I tessuti cunghjettivi servenu da supportu è prutezzione per l'organi. Si trovanu in a pelle, arterie, tendini, intornu à l'organi o à a junzione trà dui tessuti diversi. Per esempiu, a membrana sinoviale, chì allinea e cavità di e articulazioni, hè tessutu connettivu.

  • Lupu. Hè cunsideratu una forma di artrite postu chì hè una di e malatie autoimmune croniche. Hè una malattia di u tessutu connettivu chì pò causà, in a so forma più cumuna è seria, infiammazione di a pelle, musculi, articulazioni, core, pulmoni, reni, vini sanguini è di u sistema nervosu.
  • Scleroderma. Una malattia autoimmune cronica caratterizata da un indurimentu di a pelle è dannu di u tessutu connettivu. Pò influenzà e articulazioni è causà i sintomi tipichi di l'artrite infiammatoria. A sclerodermia sistemica pò influenzà l'organi interni, cum'è u core, i pulmoni, i reni è u sistema digestivu.
  • Spondiliti anchilosante. Una infiammazione cronica di e articulazioni di e vertebre di u spinu chì si sviluppa à pocu à pocu è provoca rigidità è dulore in u spinu, u torsu è l'anche.
  • Sindrome di Gougerot-Sjögren. Una seria malatia autoimmune chì affetta prima e glàndule è e mucose di l'ochji è di a bocca, pruvucendu sti organi à seccassi per mezu di una diminuzione di a produzione di lacrime è di saliva. In a so forma primaria, affetta solu queste glàndule. In a so forma secundaria, pò esse assuciatu cù altre malatie autoimmune, cum'è l'artrite reumatoide è u lupus.
  • Polimiosite. Una malatia rara chì provoca infjammazione in i musculi, chì perde poi a so forza.

Altre malatie sò ligate à diverse forme diidiopathische è qualchì volta si formanu in associu cun elli, cum'è fasciite plantare, fibromialgia, malattia di Lyme, malattia di Paget di l'ossu, malattia di Raynaud è sindrome di tunnel carpale.

A maiò parte di e malatie artritiche sò cronica. Certi cunduceranu à deterioru di e strutture cumune. Infatti, u rigidità diminuisce a mobilità di l'articulazione è di l'atrofia di i musculi circundanti, chì accelera a progressione di a malattia. Cù u tempu, a cartilagine si sgretola, l'ossu si sdrughje, è l'articulazione pò diventà deformata.

Lascia un Audiolibro