Abortu: chì hè?

Abortu: chì hè?

L'abortu hè a perdita di un embriione o di un fetu durante a gravidanza.

Pò esse spontanea, vale à dì accade senza esse statu ricercatu (prublema di salute, genetica, ecc.), O pruvucatu è dunque vuluntariu.

  • Abortu spontaniu. Parlemu ancu di l'abortu. Per definizione, hè a morte o l'espulsione da u corpu maternu di un embriione o un fetu chì pesa menu di 500 grammi o menu di 22 settimane di amenorrea o senza menstruazione (= 20 settimane di gravidanza). Se l'avorto spontanu dopu in a gravidanza, hè chjamatu "morte fetale in utero".
  • THEabortu induttu, chjamata ancu "interruzzione vuluntaria di a gravidanza" (o abortu) pò esse attivata in parechje manere, in particulare per piglià droghe "abortive" o per aspirazione di u fetu. E leggi chì regulanu l'accessu à (o a pruibizione di) l'abortu differenu da paese à paese.
  • Interruzione medica di a gravidanza (IMG) hè un abortu induttu, realizatu per ragioni mediche, spessu per via di una anormalità o di una malattia di u fetu chì mette in periculu a vita dopu a nascita o provoca gravi prublemi di salute, o quandu a vita di u fetu a mamma hè in periculu.

Ch'ella sia psiculugicamente o medicamente, l'abortu induttu hè assai diversu da l'aborto spontaneu, ancu se ci sò parechji punti cumuni. Stu fogliu tratterà dunque questi dui sughjetti separatamente.

Abortu spontaniu: prevalenza è cause

I miscarriadi sò un avvenimentu assai cumunu. Sò, pè u più, ligati à un'anomalia genetica o cromusomica in l'embrione, chì hè poi espulsa naturalmente da a mamma.

On distingue:

  • aborti spurtivi precoci, chì si verificanu durante u primu trimestre di gravidanza (menu di 12 settimane di gestazione). Affettanu 15 à 20% di e gravidanze ma certe volte passanu inosservati quand'elli si verificanu in e prime settimane perchè sò qualchì volta cunfusi cù e regule.
  • aborti tardi, chì si verificanu durante u secondu trimestre, trà circa 12 è 24 settimane di gestazione. Si verificanu in circa 0,5% di e gravidanze1.
  • morte fetale in uteru, in u terzu trimesteru.

Ci sò assai, assai cause chì ponu purtà à un abortu spurtivu o ancu à un abortu ripetutu.

Frà queste cause, truvemu in primu locu anomalie genetiche o cromosomiche di l'embrione, coinvolte in 30 à 80% di i primi aborti.2.

Altre cause possibili di abortu spontaniu sò:

  • una anormalità di l'utru (per esempiu utru partizionatu, cervice aperto, fibromi uterini, sinechie uterine, ecc.), o sindrome DES in donne chì sò state esposte in uteru à u distilbene (natu trà u 1950 è u 1977).
  • disordini ormonali, chì impediscenu chì a gravidanza sia purtata à termine (disordini di a tiroide, disordini metabolichi, ecc.).
  • gravidanze multiple chì aumentanu u risicu di l'aborti.
  • l'occurrence di infezzjoni durante a gravidanza. Parechje malatie infettive o parasitiche ponu daveru causà un abortu spurtivu, in particulare malaria, toxoplasmosi, listeriosi, brucellosi, morbillo, rosolia, parotite, ecc.
  • certi testi medichi, cum'è l'amniocentesi o a biopsia di trofoblasti, ponu causà un abortu spurtivu.
  • a presenza di un DIU in l'utru durante a gravidanza.
  • Certi fattori ambientali (cunsumu di droghe, alcolu, tabaccu, medicazione, ecc.).
  • Disturbi immunologichi (di u sistema immunitariu), specialmente implicati in aborti ripetuti.

Abortu induttu: inventariu

Statistiche nantu à l'abortu induttu in u mondu

L'Organizazione Mondiale di a Salute (OMS) publica regolarmente rapporti annantu à l'aborti indotti in u mondu. In u 2008, circa una in cinque gravidanze seria stata interrotta apposta.

In totale, guasi 44 milioni d'aborti sò stati effettuati in u 2008. U tassu hè più altu in i paesi in via di sviluppu chè in i paesi industrializati (29 aborti per 1000 donne di 15 à 44 anni paragunatu à 24 per 1000, rispettivamente).

Sicondu un studiu publicatu in u 20123, u tassu d'abortu mundiale hè calatu da 35 à 29 per 1000 donne trà u 1995 è u 2003. Oghje, ci hè una media di 28 aborti per 1000 donne.

L'abortu ùn hè micca legalizatu in ogni locu di u mondu. Sicondu l'organizazione Centru per i diritti riproduttivi, più di u 60% di a pupulazione mundiale vive in paesi induve l'abortu hè permessu cù o senza restrizioni. À u cuntrariu, circa u 26% di a pupulazione stà in stati induve questu attu hè pruibitu (ancu s'ellu hè qualchì volta autorizatu se a vita di a donna hè in periculu per ragioni mediche)4.

L'OMS stima chì di i circa 210 milioni di gravidanze chì si verificanu ogni annu in u mondu (figure di u 2008), circa 80 milioni d'elle sò indesiderate, o 40%5.

Statistiche nantu à l'abortu induttu in Francia è Quebec

In Francia, in u 2011, 222 interruzzioni vuluntarie di gravidanza sò state effettuate. Stu numeru hè statu stabile dapoi 300, dopu à dece anni di crescita trà u 2006 è u 1995. In media, u tassu di l'abortu hè di 2006 indotti aborti per 15 donne.6.

U tassu hè paragunevule in Quebec, cù circa 17 aborti per 1000 donne, o circa 27 à l'annu.

In Canada, i tassi varienu trà 12 è 17 aborti à l'annu per 1 donne in età riproduttiva, secondu a pruvincia (000 aborti totali riportati in 100)7.

In questi dui paesi, circa u 30% di e gravidanze resultanu in abortu.

In Canada cum'è in Francia, a fine voluntaria di a gravidanza hè ligali. Hè ancu u casu in a maiò parte di i paesi europei.

In Francia, l'abortu pò esse fattu solu prima di a fine di a 12a settimana di gravidanza (14 settimane di amenorrea). Hè listessa in Belgica è in Svizzera, in particulare.

In quantu à u Canada, hè l'unicu paese uccidentale induve ùn ci sò micca leggi chì limitanu o regulanu l'aborti tardivi.7. D'appressu à studii realizati in u 2010, l'aborti dopu à 20 settimane di gravidanza raprisentanu quantunque menu di l'1% di l'aborti in Quebec, o circa un centu di casi à l'annu.

Quale hè influenzatu da l'aborti indotti?

L'aborti indutti affettanu tutti i gruppi di età trà e donne in età fertile, è tutti i sfondi suciali.

In Francia è Quebec, u tassu d’abortu hè più altu trà e donne di 20 à 24 anni. Quattru quintu di l’aborti effettuati ci cuncernanu e donne trà 20 è 40 anni.

In dui terzi di i casi, in Francia, l'aborti sò fatti in donne chì utilizanu un metudu contraceptivu.

A gravidanza si faci per via di u fallimentu di u metudu in u 19% di i casi è per u so usu incorrettu in u 46% di i casi. Per e donne in contraccezione orale, dimenticà a pillula hè implicata in più di 90% di i casi8.

In i paesi in via di sviluppu, più cà i fiaschi contraceptivi, hè soprattuttu a mancanza totale di contraccezione chì porta à gravidanze indesiderate.

Possibili complicazioni di l'abortu

Sicondu l'OMS, una donna more ogni 8 minuti in u mondu per via di cumplicazioni da un abortu.

Nant'à i 44 milioni d'aborti effettuati ogni annu in u mondu sanu, a metà sò fatti in cundizioni periculose, da una persona "chì ùn hà micca e cumpetenze necessarie o in un ambiente chì ùn risponde micca à e norme mediche minime. , o tramindui ".

Lamentu di circa 47 morti direttamente ligati à questi aborti, 000 milioni di donne chì soffrenu di cumplicazioni dopu l'attu, cum'è emorragie o setticemia.

Cusì, l'aborti periculosi sò una di e cause più facilmente prevenibili di mortalità materna (eranu rispunsevuli di u 13% di e morti materne in u 2008)9.

E principali cause di morte relative à l'aborti sò:

  • emorragie
  • infezioni è sepsis
  • avvelenamentu (per via di u cunsumu di piante o di droghe abortive)
  • lesioni genitali è interne (intestinu perforatu o utru).

E sequenze non fatali includenu prublemi di guarigione, sterilità, incontinenza urinaria o fecale (in relazione cù traumi fisici durante a procedura), ecc.

Quasi tutti l'aborti clandestini o micca sicuri (97%) sò fatti in i paesi in via di sviluppu. U cuntinente africanu solu conta a metà di a mortalità attribuibile à questi aborti.

Sicondu l'OMS, "queste morti è disabilità puderebbenu esse evitate se questi aborti indotti sò stati effettuati in un quadru legale è in boni cundizioni di sicurezza, o se e so complicazioni sò state currettamente curate à monte, se i pazienti avianu accessu à a sessualità servizii d’educazione è di pianificazione familiale ».

In Francia è in i paesi induve l'abortu hè realizatu in modu sicuru, a mortalità assuciata hè di circa trè morti per un milione d'aborti, chì hè un risicu assai bassu. E cumplicazioni principali sò, quandu l'abortu hè fattu per chirurgia:

  • perforazione uterina (1 à 4 ‰)
  • una lacrima in u cervice (menu di 1%)10.

À u cuntrariu di certe credenze, à longu andà, l'abortu ùn aumenta micca u risicu di abortu spurtivu, nè quellu di morte fetale in utru, gravidanza ectopica, o sterilità.

 

Lascia un Audiolibro