A hernia hiatus: chì hè?

A hernia hiatus: chì hè?

Si parla di ernia quandu un organu lascia parzialmente a cavità chì di solitu a cuntene, passendu per un orifiziu naturale.

Se tenete una ernia hiatal, hè u stomacu chì parte in parte attraversu una piccula apertura chjamata "hiatus esophageal", situata in u diafragma, u musculu respiratoriu chì separa a cavità toracica da l'addome.

L'hiatus permette nurmalmente à l'esofago (= tubu chì cullega a bocca à u stomacu) di passà per u diafragma per purtà l'alimentu à u stomacu. S'ella s'allarga, questa apertura pò permette à una parte di u stomacu o di u stomacu sanu, o ancu altri organi in l'addome, affaccà.

Ci hè dui tippi principali di ernia hiatus:

  • La ernia culisante o tippu I, chì raprisenta circa 85 à 90% di i casi.

    A parte suprana di u stomacu, chì hè a junzione trà l'esofago è u stomacu chjamatu "cardia", cullà in u pettu, pruvucendu brusgiature associate à u reflux gastroesofagicu.

  • La ernia paraesofagea o rotulante o tipu II. A giunzione trà l'esofago è u stomacu ferma in postu sottu à u diafragma, ma a parte più grande di u stomacu "rotula" è passa per u hiatus esofagale, furmendu una sorta di tasca. Questa ernia di solitu ùn causa micca sintomi, ma in certi casi pò esse seria.

Ci hè ancu dui altri tippi di ernia hiatus, menu cumuni, chì sò in realtà varianti di ernia paraesofagea:

  • Tipu III o mischju, quandu l'ernia culisante è l'ernia paraesofagea coincidenu.
  • Tipu IV, chì currisponde à una ernia di tuttu u stomacu à volte accumpagnata da altri visceri (intestinu, milza, colon, pancreas ...).

I Tipi II, III è IV inseme contanu da 10 à 15% di i casi di ernia hiatus.

Quale hè affettatu?

Sicondu studii, 20 à 60% di l'adulti anu una hernia di hiatus in un certu puntu di a so vita. A frequenza di ernia hiatus aumenta cù l'età: affettanu u 10% di e persone sottu 40 è finu à u 70% di e persone sopra 601.

Tuttavia, hè difficiule d'ottene una prevalenza accurata perchè parechje ernie di hiatus sò asintomatiche (= ùn causanu sintomi) è dunque ùn sò micca diagnosticati.

Cause di a malatia

E cause esatte di l'ernia di hiatus ùn sò micca identificate chiaramente.

In certi casi, l'ernia hè congenita, vale à dì, hè presente da a nascita. Hè tandu duvuta à un'anomalia di u hiatus chì hè troppu larga, o di tuttu u diafragma chì hè pocu chjosu.

Tuttavia, a grande maggioranza di queste ernie apparisce durante a vita è sò più cumuni in e persone anziane. L'elasticità è a rigidità di u diafragma pare diminuisce cù l'età, è l'hiatus tende à allargassi, permettendu à u stomacu di cresce più facilmente. Inoltre, e strutture chì attaccanu u cardia (= a junzione gastroesofagea) à u diafragma, è chì tenenu u stomacu in postu, si deterioranu ancu cù l'età.

Alcuni fattori di risicu, cum'è l'obesità o a gravidanza, ponu ancu esse associati à l'ernia di hiatus.

Cursu è pussibuli cumplicazioni

La hernia di hiatus sliding provoca principalmente bruciori di stomacu, ma u più spessu ùn hè micca seriu.

La ernia hiatus rotulante hè spessu asintomaticu ma tende à cresce di dimensioni cù u tempu. Pò esse assuciatu à cumplicazioni periculose per a vita, cume:

  • Difficultà di respirazione, se l'ernia hè grande.
  • Pocu sanguinamentu continuu qualchì volta andendu finu à causà anemia da mancanza di ferru.
  • Una torsione di u stomacu (= volvulus gastricu) chì provoca dolore violente è qualchì volta necrosi (= morte) di a parte di l'ernia in torsione, priva di ossigenu. U rivestimentu di u stomacu o di l'esofago pò ancu strappà, causendu sanguinamentu digestivu. Duvemu dunque intervene urgentemente è operà nantu à u paziente, chì a vita pò esse in periculu.

Lascia un Audiolibro