Flotteur jaune-brun (Amanita fulva)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Amanitaceae (Amanitaceae)
- Genere: Amanita (Amanita)
- Sottogenere: Amanitopsis (Float)
- Type: Amanita fulva (float jaune-marron)
U fungus appartene à u genus di agaric di mosca, appartene à a grande famiglia di amanitaceae.
Cresce in ogni locu: l'America di u Nordu, l'Europa, l'Asia, è ancu in certi rigioni di l'Africa di u Nordu. Cresce in picculi gruppi, i specimens unichi sò ancu cumuni. Amassi i terreni umidi, i terreni acidi. Preferisce i coniferi, raramenti truvati in i boschi caduti.
L'altezza di u float giallu-marrone hè finu à 12-14 cm. U cappellu in i specimens adulti hè quasi pianu, in i ghjovani funghi hè cunvex ovoid. Havi un culore d'oru, aranciu, marrone, in u centru ci hè un picculu puntu scuru. Ci sò grooves nantu à i bordi, pò esse una piccula quantità di mucus nantu à tutta a superficia di u capu. U capeddu hè di solitu lisu, ma certi funghi ponu avè resti di un velu nantu à a so superficia.
A polpa di u fungo hè inodore, suave è carnosa in texture.
A gamba bianca-marrone hè cuperta di scalini, brittle. A parte più bassa hè più densa è più grossa, a parte superiore hè magre. Volvo nantu à u troncu di un fungus cù una struttura di coghju, micca attaccatu à u troncu. Ùn ci hè micca un anellu nantu à u troncu (una caratteristica specifica di stu fungo è a so diferenza principale da l'agarici di mosca velenosa).
Amanita fulva cresce da lugliu à a fini d'ottobre.
Pertene à a categuria comestible (condizionalmente comestible), ma hè utilizatu solu in forma bollita.