A vinificazione vulcanica diventa di più in più pupulare. Quandu uva per u vinu hè cultivata nantu à e pendite di un vulcanu chì sparghje sempre focu, fume è lava. Stu tipu di vinificazione hè carcu di risichi, ma l'esperti sustenenu chì u vinu vulcanicu ùn hè micca un trucu di cummercializazione.
I tarreni vulcanichi sò solu l'1% di a superficia mundiale, ùn sò micca assai fertili, ma a cumpusizioni unica di sti tarreni dà à u vinu vulcanicu aromi terrestri cumplessi è una acidezza aumentata.
A cennere vulcanica hè porosa è, cumminata cù e rocce, crea un ambiente favorevule per chì l'acqua penetri attraversu e radiche. I flussi di lava saturanu u tarrenu cù nutrienti cum'è magnesiu, calciu, sodiu, ferru è putassiu.
Quist'annu, u vinu vulcanicu hè diventatu una tendenza nova in gastrunumia. Cusì, in a primavera in New York, a prima cunferenza internaziunale dedicata à u vinu vulcanicu hè stata tenuta.
È ancu se a vinificazione vulcanica hè appena principiata à piglià impetu, u vinu unicu pò esse digià truvatu nantu à i menu di certi ristoranti. A produzzione più cumuna di vinu vulcanicu hè Canarie (Spagna), Azzorre (Portugallu), Campania (Italia), Santorini (Grecia), è ancu Ungheria, Sicilia è California.