PSICOLOGIA

Ùn pensemu micca à u fattu chì i zitelli anu a so propria realità, si sentenu di manera diversa, vedenu u mondu in u so modu. È questu deve esse cunsideratu s'ellu ci vole à stabilisce un bonu cuntattu cù u zitellu, spiega u psicologu clinicu Erica Reischer.

Spessu ci pari chì e nostre parolle per un zitellu sò una frasa viota, è nisuna persuasione travaglia nantu à ellu. Ma pruvate à fighjà a situazione à traversu l'ochji di i zitelli ...

Qualchi anni fà, aghju vistu una tale scena. U babbu hè vinutu à u campu di i zitelli per a so figliola. A zitella hà ghjucatu cù entusiasmu cù l'altri figlioli è, in risposta à e parolle di u babbu, "Hè ora di andà", disse: "Ùn vogliu micca! Mi divertu tantu quì ! » U babbu hà oppostu: "Avete statu quì tuttu u ghjornu. Abbastanza abbastanza ». A zitella s'arrabbiata è cuminciò à ripetiri ch'ella ùn vulia micca lascià. Si cuntinueghjanu à litigà finu à chì infine u babbu a pigliò per manu è a purtò à a vittura.

Paria chì a figliola ùn vulia sente alcunu argumenti. Anu veramente bisognu di andà, ma ella resiste. Ma u babbu ùn hà micca cunsideratu una cosa. Spiegazioni, persuasione ùn funziona micca, perchè l'adulti ùn anu micca cunsideratu chì u zitellu hà a so propria realità, è ùn u rispettu micca.

Hè impurtante di dimustrà u rispettu di i sentimenti di u zitellu è a so percepzione unica di u mondu.

U rispettu di a realità di u zitellu implica chì l'avemu permessu di sente, pensà, percive l'ambienti à a so manera. Sembra chì nunda di complicatu? Ma solu finu à chì ci capisce chì "in u nostru modu" significa "micca cum'è noi". Hè quì chì parechji parenti cumincianu à ricurdà à e minacce, aduprà a forza è emette cumandamenti.

Unu di i migliori modi per custruisce un ponte trà a nostra realità è quella di un zitellu hè di dimustrà l'empatia per u zitellu.

Questu significa chì mostramu u nostru rispettu per i sentimenti di u zitellu è a so percepzione unica di u mondu. Chì l'ascoltemu veramente è capiscenu (o almenu pruvemu à capisce) u so puntu di vista.

L'empatia ammanseghja emozioni forti chì facenu chì un zitellu ùn accettà micca spiegazioni. Hè per quessa chì l'emozioni hè efficace quandu a ragione falla. Strictly speaking, u terminu "empatia" suggerisce chì avemu l'empatia cù u statu emutivu di l'altru, in uppusizione à a simpatia, chì significa chì capiscenu i sentimenti di l'altru. Quì parlemu di l'empatia in u sensu più largu cum'è focu annantu à i sentimenti di l'altru, sia per l'empatia, a comprensione o a cumpassione.

Dicemu à u zitellu chì pò trattà cù difficultà, ma in essenza avemu discututu cù a so realità.

Spessu ùn avemu micca cuscenza chì avemu disrespecting a realità di u zitellu o senza vuluntà disregard per a so visione. In u nostru esempiu, u babbu puderia avè dimustratu l'empatia da u principiu. Quandu a figliola hà dichjaratu ch'ella ùn vulia micca lascià, puderia avè rispostu: "Bebé, possu vede bè chì vi diverte assai quì è ùn vulete micca lascià veramente (empatia). Scusa. Ma dopu à tuttu, a mamma ci aspetta per a cena, è saria brutta di noi per esse tardi (spiegazione). Per piacè dite addiu à i vostri amichi è imballate e vostre cose (richiesta).»

Un altru esempiu nantu à u listessu tema. A prima scola hè pusata nantu à un compitu di matematica, u sughjettu ùn hè chjaramente micca datu à ellu, è u zitellu, arrabbiatu, dichjara: "Ùn possu micca fà!" Parechje parenti bè intenzioni s'opponenu: "Iè, pudete fà tuttu! Lasciami dì ... "

Dicemu chì ellu hà da affruntà e difficultà, vulendu mutivallu. Avemu u megliu intenzioni, ma in essenza cumunichemu chì e so sperienze sò "sbagliate", vale à dì discute cù a so realità. Paradossalmente, questu face chì u zitellu insista nantu à a so versione: "No, ùn possu micca!" U gradu di frustrazione cresce: se à u primu u zitellu era sbulicatu da e difficultà cù u prublema, avà hè dispiaciutu chì ùn hè micca capitu.

Hè assai megliu se mostremu empatia: "Cara, vecu chì ùn site micca successu, hè difficiule per voi di risolve u prublema avà. Lasciami abbraccià ti. Mostrami duv'è tù t'ai bloccatu. Forse pudemu truvà una soluzione in qualchì modu. A matematica vi pare dura avà. Ma pensu chì pudete capisce.»

Lasciate chì i zitelli sentenu è vedenu u mondu à a so manera, ancu s'è ùn avete micca capitu o ùn sò micca d'accordu cun elli.

Prestate attenzione à a sfarenza sottile, ma fundamentale: "Pensu chì pudete" è "Pudete". In u primu casu, vi sprime u vostru parè; in u sicondu, affirmate cum'è un fattu indiscutibile qualcosa chì cuntradisce l'esperienza di u zitellu.

I genitori duveranu esse capaci di "spechju" i sentimenti di u zitellu è dimustrà l'empatia versu ellu. Quandu spressione disaccordu, pruvate à fà in una manera chì ricunnosce u valore di l'experientia di u zitellu à u stessu tempu. Ùn presentate micca a vostra opinione cum'è una verità indiscutibile.

Comparate duie risposti pussibuli à a rimarca di u zitellu : « Ùn ci hè nunda di piacè in stu parcu ! Ùn mi piace micca quì ! »

Prima opzione: "Parcu assai bellu! Bonu cum'è quellu chì andemu di solitu. » Siconda: "Aghju capitu chì ùn ti piace micca. È sò u cuntrariu. Pensu chì e persone diverse piacenu cose diverse. »

A seconda risposta cunfirma chì l'opinioni ponu esse sfarenti, mentri u primu insiste nantu à una opinione curretta (a vostra).

In u listessu modu, se un zitellu hè arrabbiatu per qualcosa, u rispettu di a so realità significa chì invece di frasi cum'è "Ùn pienghje micca!" o "Bè, bè, tuttu va bè" (cù queste parolle chì negate i so sentimenti in u mumentu attuale) dite, per esempiu: "Avete avà arrabbiatu". Prima lasciate chì i zitelli sentenu è vedenu u mondu à a so manera, ancu s'ellu ùn avete micca capitu o ùn avete micca d'accordu cun elli. E dopu, pruvate à cunvince.


Circa l'autore: Erika Reischer hè un psicologu clinicu è autore di u libru di parenting What Great Parents Do: 75 Simple Strategies for Raising Kids Who Thrive.

Lascia un Audiolibro