PSICOLOGIA

Chì sapemu di noi? Circa cumu pensemu, cumu a nostra cuscenza hè strutturata, in chì modi pudemu truvà significatu? E perchè, aduprendu i rializazioni di a scienza è a tecnulugia, avemu fiducia in a cunniscenza scientifica cusì pocu? Avemu decisu di dumandà à u filòsufu Danil Razeev dumande veramente globale.

"Chì sò sei nove?" è altre difficultà di l'omu technogenic

Psicologie: Induve circà u significatu di l'omu mudernu? Se avemu bisognu di significatu, in chì spazii è in quali manere pudemu truvà per noi?

Danil Razeev: A prima cosa chì mi vene in mente hè a creatività. Pò esse manifestatu in una larga varietà di forme è sfere. Cunnoscu e persone chì a so creatività hè espressa in u cultivo di e piante d'internu. Cunnoscu quelli chì a so creatività hè manifestata in a struzzione di creà un pezzu di musica. Per certi, succede quandu scrive un testu. Mi pare chì u significatu è a creatività sò inseparabili. Chì vogliu dì ? U significatu hè presente induve ci hè più cà mera meccanica. In altre parolle, u significatu ùn pò micca esse ridutta à un prucessu automatizatu. U filòsufu cuntimpuraniu John Searle1 ghjunse cun un bonu argumentu chì tocca a diffarenza trà a semantica è a sintassi. John Searle crede chì a cumminazione meccanica di e custruzzioni sintattiche ùn porta micca à a creazione di a semantica, à l'emergenza di u significatu, mentre chì a mente umana opera precisamente à u livellu semanticu, genera è percepisce significati. Ci hè stata una larga discussione intornu à sta quistione per parechji decennii: l'intelligenza artificiale hè capace di creà significatu? Parechji filòsufi sustinienu chì, s'ellu ùn capisce micca e regule di a semantica, allora l'intelligenza artificiale ferma per sempre solu in u quadru di sintassi, postu chì ùn hà micca un elementu di generazione di significatu.

"U significatu esiste induve ci hè più cà mera meccanica, ùn pò micca esse ridutta à un prucessu automatizatu"

Chì filòsufi è chì idee filosofichi pensate chì sò i più pertinenti, vivi è interessanti per a persona d'oghje ?

D.R.: Dipende da ciò chì hè intesu da l'omu d'oghje. Ci hè, per dì, un cuncettu universale di l'omu, l'omu cum'è un tipu speciale di esseri viventi chì una volta hè ghjuntu in a natura è cuntinueghja u so sviluppu evoluzione. Se parlemu di l'omu d'oghje da questu puntu di vista, allora mi pari chì serà assai utile per vultà à a scola di i filòsufi americani. Aghju digià citatu John Searle, possu nome Daniel Dennett (Daniel C. Dennett)2di David Chalmers3, un filòsufu australianu chì hè avà à l'Università di New York. Sò assai vicinu à a direzzione in a filusufìa, chì hè chjamata «filusufìa di a cuscenza». Ma a sucetà per quale i filòsufi americani parlanu in i Stati Uniti d'America hè sfarente di a sucetà in quale vivemu in Russia. Ci sò parechji filòsufi brillanti è prufondi in u nostru paese, ùn aghju micca nome specifichi, ùn pò micca sona abbastanza currettu. Tuttavia, in generale, mi pari chì a tappa di a prufessionalizazione ùn hè ancu finita in a filusufìa russa, vale à dì, assai di l'ideulugia ferma in questu. Ancu in u quadru di l'educazione universitaria (è in u nostru paese, cum'è in Francia, ogni studiente deve fà un corsu di filusufia), i studienti è i laureati ùn sò micca sempre soddisfatti di a qualità di i prugrammi educativi chì li sò pruposti. Quì ci hè sempre una strada assai longa, per capisce chì a filusufizza ùn deve esse ligata cù u travagliu per u Statu, per a chjesa o un gruppu di persone chì esigenu i filòsufi per creà è ghjustificà una certa custruzzione ideologica. In questu sensu, sustene quelli chì sustenenu una filusufìa libera da a pressione ideologica.

Cumu simu fundamentalmente diffirenti da e persone di l'era precedente?

D.R.: In corta, l'era di l'omu tecnulugicu hè ghjuntu cun noi, vale à dì, un omu cù un "corpu artificiale" è una "mente estesa". U nostru corpu hè più cà un urganismu biologicu. È a nostra mente hè qualcosa di più chè un cervellu; hè un sistema ramificatu chì hè custituitu micca solu di u cervellu, ma ancu di un gran numaru d'uggetti chì sò fora di u corpu biologicu di una persona. Avemu aduprà i dispusitivi chì sò estensioni di a nostra cuscenza. Semu vittimi - o frutti - di dispusitivi tecnichi, gadgets, dispusitivi chì facenu un gran numaru di cumpitenzi cognitivi per noi. Devu cunfessu chì un paru d'anni fà aghju avutu una sperienza interna assai ambigua quandu aghju capitu di colpu chì ùn mi ricurdava micca chì ora era sei à nove. Imagine, ùn pudia micca fà sta operazione in a mo testa! Perchè? Perchè aghju avutu cunfidendu in una mente estesa per un bellu pezzu. In autri paroli, sò sicuru chì qualchi dispusitivu, dì, un iPhone, vi multiplicà issi numari per mè è dà u risultatu currettu. In questu diferendemu da quelli chì campavanu 50 anni fà. Per un omu a mità di seculu fà, a cunniscenza di a tavola di multiplicazione era una necessità: s'ellu ùn pudia multiplicà sei per nove, allora hà persu in a lotta cumpetitiva in a sucità. Hè devi esse nutatu chì i filòsufi anu ancu idee più globale nantu à l'attitudini ideologiche di una persona chì hà campatu in epoche diverse, per esempiu, nantu à un omu di fusis (omu naturali) in l'Antichità, un omu religiosu in u Medievu, un omu sperimentale. in i tempi muderni, è sta serie hè cumpletata da l'omu mudernu, chì aghju chjamatu "omu tecnulugicu".

"A nostra mente hè custituita micca solu di u cervellu, ma ancu di un gran numaru d'uggetti chì sò fora di u corpu biologicu di una persona"

Ma s'è no simu cumplettamente dipende di i gadgets è s'appoghjanu nantu à a tecnulugia per tuttu, duvemu avè un cultu di a cunniscenza. Cumu hè chì tante persone anu persu a fiducia in a scienza, sò superstiziosi, facilmente manipulabili?

D.R.: Questa hè una quistione di a dispunibilità di a cunniscenza è a gestione di i flussi di l'infurmazioni, vale à dì a propaganda. Una persona ignorante hè più faciule di gestisce. Sè vo vulete campà in una sucetà induve tutti vi ubbidisce, induve tutti seguitanu i vostri ordini è ordini, induve ognunu travaglia per voi, tandu ùn vi interessa à a sucetà in u quali tù campà per esse una sucetà di cunniscenza. À u cuntrariu, vi interessa ch’ella sia una sucità di ignuranza : superstizioni, rumuri, inimicizia, paura… D’una banda, questu hè un prublema universale, è da l’altra hè un prublema di una sucità particulare. Sè, per esempiu, andemu in Svizzera, videremu chì i so abitanti facenu un referendum in ogni occasione, ancu i più insignificanti da u nostru puntu di vista. Si sentenu in casa, pensanu à qualchi questione apparentemente simplice è sviluppanu u so propiu puntu di vista, per poi vene à un cunsensu. Adupranu cullettivamente e so capacità intellettuale, sò pronti à piglià decisioni rispunsevuli, è travaglianu constantemente per aumentà u livellu di l'illuminazione in a società.


1 J. Searl «Rediscovering consciousness» (Idea-Press, 2002).

2 D. Dennett «Tipi di psiche: nantu à a manera di capiscenu a cuscenza» (Idea-Press, 2004).

3 D. Chalmers "A Mente Cusciente. À a ricerca di una teoria fundamentale » (Librokom, 2013).

Lascia un Audiolibro