Top 10 nature morte più famose è belle in u mondu

Questa direzzione di l'arti fine hè stata individuata in u seculu XNUMX in Olanda. Di sicuru, l'artisti anu dipintu ogetti inanimati prima, ma di solitu eranu parti di a cumpusizioni.

In Russia, u generu still life hè statu ricunnisciutu assai più tardi (in u seculu XNUMX). Per un bellu pezzu hè statu cunsideratu inferjuri, percivutu cum'è una pruduzzione di furmazione. Tuttavia, ancu avà, per a maiò parte di a ghjente, i nature morte sò una forma d'arti senza significatu, banale è senza interessu.

L'artisti raffiguranu frutti, candele, fiori, cibo è altri ogetti, ma ùn anu micca sensu sti pitture ? À u cuntrariu, hè ammucciatu cusì prufonda chì micca tutti i cunnisciuti di l'arti puderanu truvà. Quandu si creanu nature morte, i simboli è l'imaghjini sò usati, ognunu di elli hè identificatu cù diverse situazioni di vita è fenomeni, sentimenti è emozioni.

Più di quattru seculi, un gran numaru di dipinti di stu generu sò stati creati, ma trà elli ponu esse distinti i più famosi nature morte.

10 "Lilac", Pyotr Konchalovsky

Top 10 nature morte più famose è belle in u mondu

Picture "Lilla" situatu in u museu d'arte lettone (Riga). Creatu in 1951. Questa ùn hè micca l'unica maghjina di i belli fiori di l'arbusto. Piotr Konchalovsky era un fan di a pianta, era ancu chjamatu u "cantante lilla". In tutta a so vita, hà pittatu più di 40 belli nature morte cù un tema simili.

In questa versione, i rami lilli sò in un vasu ordinariu nantu à una tavula brutta è brutta. Cuntrastu. U travagliu hè statu creatu à u principiu di a ripressione stalinista. Konchalovsky hà capitu chì l'inghjustizia regnava in u paese. Ma i fiori anu sbocciatu, è pare chì a tela hà u so propiu odore - primavera è speranza per u megliu. Contra tutte e probabilità.

9. "Bouquet finlandese", Boris Kustodiev

Top 10 nature morte più famose è belle in u mondu

Fiore still life di u 1917, guardatu in u Museu Statale di a cità di Arkhangelsk. Boris Kustodiev era un pittore di ritratti di talentu, è “bouquet finlandese” appartene à u periodu Vyborg. À questu tempu, l'artista era in riabilitazione dopu a cirurgia. A stampa hè stata dipinta in un sanatoriu. Rapprisenta i pianti ordinali: camomilla, cardu, felce. U disegnu hè simplice è pocu cumplicatu, piace à l'ochju. Quandu vi vede u ritrattu, capisce chì a felicità hè cumuna. A bellezza hè vicinu, è per a vera gioia avete bisognu di pocu.

8. Tenda, brocca e ciotola di frutta di Paul Cézanne

Top 10 nature morte più famose è belle in u mondu

“Tenda, brocca e ciotola da frutta” - unu di i dipinti più famosi è belli in u generu di a natura morta. Creatu à a fini di l'anni 90 di u XIX seculu. In u 1999, hè statu vindutu à l'asta per un prezzu record di $ 60 milioni.

In verità, ùn pudete micca solu passà da sta stampa. Attrae visualmente cù e so parti sbilanciate. U cuntrastu di i culori : a friddizza di a brocca è u calore di u fruttu. Grazie à sottili transizioni di culore, Cezanne arrinisciutu a ripruduce uggetti tridimensionale, tridimensionale.

7. "Natura morta", Kazimir Malevich

Top 10 nature morte più famose è belle in u mondu

U ritrattu hè statu creatu in u 1910. Situatu in u Museu Russu di Statu. Malevich l'hà scrittu durante u periodu di ricerca creativa. Si senti cum'è un riformatore, luttatu contr'à u realisimu, è cunsidereghja u classicismu un fenomenu chì era diventatu obsolet. parechji di i so "Natura morta" pare inusual: cum'è s'ellu hè un disegnu ineptu di un zitellu, è micca un artista espertu.

In u centru di u travagliu hè un vasu biancu cù frutti, alcuni di i quali sò nantu à a tavula. U ritrattu hè eterogeneu. E so parti appartenenu à stili diffirenti. Cù stu bellu travagliu, Malevich vulia dimustrà chì a realità hè secundaria (in relazione à a forma picturale). Ancu quì si pò nutà una caratteristica distintiva chì hè inherente à parechje opere di Kazimir Severinovich - l'usu di culori brillanti, chì sò diventati un simbulu di l'energia irrepressible di l'artista.

6. "Natura morta cù cranu è piuma" di Pieter Claesz

Top 10 nature morte più famose è belle in u mondu

"Natura morta cù craniu è piuma" pò esse vistu à u Metropolitan Museum of Art (New York). Hè statu creatu in u 1628. Pertene à u generu vanitas (nature morte dedicate à a morte).

L'imaghjini hè bella, ma spaventosa. Un craniu, un vetru rovesciatu, una lampa d'oliu estinta - tutti questi sò simbuli di a fugacità di a vita. Una sfarenza impressiunanti trà sta pittura è parechji altri fatti in un generu simili hè a paleta limitata. Claes usa parechji culori è i so sfumature, chì enfatizeghja a serietà è a tristezza di a cumpusizioni. Ogni contemplatore di a stampa capisce chì a vita finisce un ghjornu, a cunniscenza è u vinu sò impotenti - nunda ùn aiuterà una persona à guadagnà l'eternità ...

5. "Vaso di fiori", Pierre-Auguste Renoir

Top 10 nature morte più famose è belle in u mondu

A pittura hè conservata in u famosu Museu d'Arte di Cambridge. Renoir specializatu in ritratti è scene di genere. I fiori eranu per ellu divertimentu, rilassazione. Ci hè una versione chì l'artista hà creatu tali pitture per u scopu di guadagnà soldi, cum'è vindutu bè.

"Vasu cù fiori" scrittu in u 1866. U bouquet di giardinu di solitu, chì includeva i pianti più cumuni. I culori sò brillanti. U tumultu di i culori diventa un ricordu di a bellezza è l'abbundanza di a natura. A cumminazzioni di culori hè classica, curretta. L'armunia è a pace sò u missaghju principale di sta maghjina.

4. "Mela è Foglie", Ilya Repin

Top 10 nature morte più famose è belle in u mondu

Canvas "Mele è Foglie" situatu in u Museu Russu (San Petruburgu). Ilya Efimovich hà criatu in u 1879. À u primu sguardu, l'imaghjini pò esse troppu simplice è pocu cumplicatu: pomi nantu à u sfondate di foglie. Hè solu a cumpusizioni hè fatta cusì magistralmente chì ci hè un sensu di realisimu. A stampa hè voluminosa è cum'è piena d'aria, i più chjuchi ditaglii sò cun cura. Hè luminosa è espressiva.

U travagliu hè statu creatu Repin à l'altitudine di a so popularità. À quellu mumentu di a so vita, si facia bè in a so carriera è in a so vita persunale. Tali circustanze ùn puderanu micca influenzallu l'umore di l'artista. Ùn hè micca surprisante chì quandu cuntemplate a tela, l'emozioni è i sentimenti favurevuli nascenu.

3. Fruit Basket de Michelangelo Caravaggio

Top 10 nature morte più famose è belle in u mondu

"Cestu di frutta" Creatu in u 1596, conservatu in a Biblioteca Ambrosiana (Milanu). Certi stòrici di l'arte credenu Michelangelo fundatore di u generu di a natura morta.

L'imaghjini hè u più naturalisticu pussibule: a cestera hè nantu à a riva di a tavula, hè piena di fruttu. I frutti sò stati cullati cù e foglie, è i primi signali di marchjate sò digià visibili. A senza vita di a cumpusizioni enfatizeghja u tonu - un minimu di dettagli.

Cù sta maghjina, Caravaghju vulia fà vede u passaghju di u tempu. Lush freshness hè rimpiazzatu da a decadenza è a morte, inevitabbilità.

2. Ciliegia d'uccelli in un vetru, Kuzma Petrov-Vodkin

Top 10 nature morte più famose è belle in u mondu

Unu di i pitture più famosu di l'artista suvièticu. Creatu in u 1932. "Cira d'uccelli in un vetru" situatu in u Museu di Statu Russa di San Petruburgu.

Un ramu di ciliegia d'uccelli hè circundatu da oggetti spargugliati aleatoriamente. E cose ùn anu micca una cunnessione visibile cù l'altri, ma l'imaghjini pare armoniu. Ci hè una versione chì un inseme senza pretensione di l'uggetti personifica a gravità di u periodu storicu durante u quali u ritrattu hè statu pittatu. Petrov-Vodkin.

1. Girasoli in un vasu giallu, Van Gogh

Top 10 nature morte più famose è belle in u mondu

Van Gogh cunzidiratu un maestru di a natura morta. L'artista hà criatu una seria sana di pittura dedicata à i girasoli. A tela chì ci interessa hè stata creata in u 1888. Situata in a Galeria Naziunale di Londra.

In a stampa "Girasoli in un vasu giallu" un vasu rusticu russu hè raffiguratu. Hè chjucu in grandezza, è ùn ci hè micca abbastanza spaziu per i girasoli, ma micca solu in un vasu, in u spaziu. Nunda inusual: a bellezza naturale di i culori è a luminosità di i culori. Per Van Gogh, u giallu era assuciatu cù a speranza è l'amicizia, è u girasole era per ellu un simbulu di gratitùdine.

Chì ghjè sta stampa? Circa una vita bella è tragica. Fiori, animali, persone - tutte e cose viventi si finiscinu un ghjornu. Deve esse arrabbiatu per questu? Ogni parsona hà a so risposta à sta quistione, ma ùn ci hè bisognu di passà minuti preziosi è ore nantu à preoccupazioni. Nimu è nunda pò piantà u tempu.

Lascia un Audiolibro