A maturazione sessuale di i masci - psicologa, Larisa Surkova

A maturazione sessuale di i masci - psicologa, Larisa Surkova

A sessualità infantile hè un sughjettu piuttostu scivoloso. I genitori ùn si vergugnanu di parlà di què cù i so figlioli, evitanu ancu di chjamà e cose cù u so nome propiu. Iè, parlemu di e parolle spaventose "pene" è "vagina".

À u mumentu chì u mo figliolu hà scupertu a so caratteristica sessuale distintiva, avia lettu una larga varietà di letteratura nantu à u sughjettu è aghju reagitu cun calma à u so interessu di ricerca. À l'età di trè anni, a situazione hà cuminciatu à scaldassi: u figliolu praticamente ùn hà micca cacciatu e mani da i pantaloni. Tutte e spiegazioni chì ùn era micca necessariu di fà questu in publicu sò state sfracellate cum'è piselli contr'à un muru. Era ancu inutile tirà cù a forza e mani fora di i shanties - u figliolu stava dighjà spinghjendu i palmi malgradu.

"Quandu finirà questu? Aghju dumandatu mentalmente. - È chì ne fà?

«Fighjate cumu si vede e so mani! Oh, è avà prova à chjappà si per a gamba ", - i genitori è u restu di i cunfidenti sò cummossi.

Più vicinu à l'annu, i zitelli scoprenu altre caratteristiche interessanti di u so corpu. È da trè cumincianu à investigalli à fondu. Eccu induve i genitori si tenenu. Iè, parlemu di i genitali.

Dighjà à 7-9 mesi, essendu senza pannolinu, u zitellu tocca u so corpu, scopre certi organi, è questu hè assolutamente normale, i genitori sani ùn devenu micca avè preoccupazioni.

Cum'è u psicologu ci hà spiegatu, dopu à un annu, parechje mamme è babbi reagiscenu in una manera completamente diversa, se, per esempiu, un zitellu, tocca u so pene. Quì hè cumunu di fà sbagli: briunà, rimpruverà, spaventà: "Stop it, or you will tear off", è fà tuttu per rinfurzà stu desideriu. Dopu tuttu, i zitelli aspettanu sempre una reazione à e so azzioni, è ciò chì serà ùn hè micca cusì impurtante.

A reazione deve esse estremamente calma. Parlate cù u to figliolu, spiecate, ancu s'ellu vi pare ch'ellu ùn capisce nunda. "Iè, sì un zitellu, tutti i masci anu un pene." Se sta parolla traumatizeghja a vostra psique (ancu se crede chì ùn ci hè nunda di male in i nomi di i genitali), pudete aduprà e vostre definizioni. Ma quantunque, vi dumandu d'inclure u sensu cumunu in i so nomi: u rubinettu, l'acquavita è u gallu ùn sò micca assai cunnessi cù l'ughjettu in quistione.

Benintesa, a mamma è u zitellu sò più strettamente cunnessi cà u babbu. Questa hè fisiologia, ùn ci hè nunda chì pudete fà per quessa. Ma à u mumentu quandu u figliolu principia à dimustrà attivamente u so genere, hè assai impurtante per u babbu di unisce u tandem di a mamma è di u zitellu. Hè u babbu chì deve spiegà è mustrà à u figliolu ciò chì un omu deve esse.

"Sò cuntentu chì site un zitellu, è hè bellu chì sia felice ancu per questu. Ma in a sucietà ùn hè micca accettatu di dimustrà a so masculinità in questu modu. L'amore è u rispettu sò acquistati diversamente, cù e bone azzioni, cù l'azzioni ghjuste ", - e cunversazioni in questa vina aiutanu à superà a crisa.

I psicologhi cunsiglianu d'involucrà u zitellu in l'affari di l'omi, cum'è se trasferissi l'accentu da u livellu anatomicu à u simbolicu: a pesca, per esempiu, fà sport.

Se ùn ci hè micca babbu in a famiglia, lasciate un altru rappresentante maschile - fratellu maiò, ziu, missiavu - parlà cù u zitellu. U zitellu deve amparà chì hè amatu cume hè, ma u so sessu maschile li impone certe obbligazioni.

I masci si trovanu prestu godendusi di a stimulazione meccanica di u pene. Ancu s'ellu hè troppu tempiu per parlà di masturbazione cum'è tale, i genitori cumincianu à piglià panicu.

Ci hè qualchì volta chì un zitellu piglia u so pene in momenti d'ansietà. Per esempiu, quandu hè rimpruveratu o qualcosa hè pruibitu. S'ellu accade sistematicamente, vale a pena di cunsiderà, perchè u zitellu cerca è trova cusì cunfortu, una spezia di cunsulazione. Hè bè di offre li un altru modu per trattà e so angosce - di fà qualchì sport, yoga, è almenu girà un filatore.

E più impurtanti, dà à u to figliolu u so propiu spaziu. U so propiu scornu, induve nimu anderà, induve u zitellu serà lasciatu per ellu stessu. Studierà sempre u so corpu è u lascia fà fà megliu senza u sintimu u più distruttivu chì un genitore pò causà in un zitellu - u sintimu di vergogna.

I ghjochi Girly ùn sò micca paura

Crescendu, parechji masci provanu u rolu di e zitelle: portanu gonne, foulard, ancu ghjuvelli. È dinò, ùn ci hè nunda di male in questu.

"Quandu l'identificazione di sessu hè in corsu, certi zitelli anu da ghjucà cumpletamente u rolu cuntrariu per rifiutà", dice a psicoterapeuta Katerina Suratova. «Quandu i masci ghjucanu cù e bambole è e zitelle ghjucanu cù e vitture, hè abbastanza nurmale. Saria un sbagliu di fà un accentu negativu annantu à questu, umilianti u zitellu. Soprattuttu se babbu a face. Allora per un zitellu u rolu di un babbu cusì grande è forte pò esse al di là di i so puteri, è hè pussibile ch'ellu tende à u rolu di una mamma dolce è gentile. "

È un ghjornu u zitellu capisciarà ch'ellu hè un zitellu. È po s'innamurà: di u maestru, di u vicinu, l'amicu di a mamma. È va bè.

Lascia un Audiolibro