Calchì volta ùn avete mancu bisognu di marità.

"... È campanu felici per sempre - perchè ùn si sò mai vistu più. " Calchì volta ciò chì rende felice un conte di fata ùn hè micca a torsione di a trama chì aspittemu. Dopu à u scenariu "cunvenzionale" - u matrimoniu, a famiglia, i zitelli - ci ponu custà caru.

Ùn venenu micca à tutti à lagnà di u so matrimoniu. Ciò chì li preoccupa hè diversi psicosomatici, chì e cause ùn sò micca truvati da i medichi. "Aghju un mal di testa ogni sera", "i mo mal di schiena", "Mi svegliu in a matina per forza, tuttu hè cum'è una nebbia", "cistite duie volte à u mese" - è queste sò donne assai ghjovani, induve tuttu questu. vene da? Allora si trova: anu una relazione, ma lenta, boring, senza focu, senza attrazione. È po pensu: avà tuttu hè chjaru.

Quandu si facenu i matrimonii ? Probabilmente risponderete: quandu duie persone si capiscenu chì ùn ponu micca campà senza l'altru. Curiosamente, questu ùn hè micca sempre u casu. Allora perchè eranu inseme ? Risposte tipiche: "Ci avemu scontru per un annu è mezu, avemu avutu a decide qualcosa", "ùn ci era micca altre opzioni, ma parevamu d'amparà nurmale", "a mamma hà dettu: finu à chì pudete, maritate digià, hè una bona zitella ", "stancu di campà cù i genitori, ùn ci era micca abbastanza soldi per un appartamentu affittu, ma inseme pudemu permette". Ma perchè micca sparà cù un amicu? "È s'ellu hè cù una fidanzata, hè inconveniente di purtà un omu. È cusì dui lepri… «

Spessu un matrimoniu hè cunclusu quandu l'energia di a rilazioni hè stata sguassata o hè per esse esaurita. Ùn ci hè più emozioni, ma diversi tipi di "considerazioni" entranu in forza: serà più cunvene, hè u tempu, ci cunvenemu, è - a cosa più triste - "hè improbabile chì un altru mi vulerà".

In a sucità muderna, ùn ci hè più bisognu ecunomicu di marità, ma a mentalità suviètica hè sempre assai forte. Ancu in i grandi cità, i genitori ùn appruvanu micca u cumpurtamentu "liberu" di e so figliole, crede chì sò permessi solu di campà separatamente cù i so mariti.

"Serete sempre chjucu per mè!" - quante volte si dice questu cun orgogliu, ma questu hè piuttostu un'occasione di pensà !

E i ghjovani sottu à u refuggiu parentale - è questu hè appiicatu à i dui sessi - vivenu in una pusizioni subordinata: anu da seguità regule chì ùn sò micca stabiliti da elli, sò scolded si venenu in casa dopu à l'ora appuntata, etc. Sembra chì ùn piglià micca unu o dui, ma parechje generazioni prima di questu cambiamenti.

È avà avemu trattatu di l'infantilismu tardu in i zitelli è in i genitori: l'ultimi ùn parenu micca capisce chì u zitellu deve campà a so propria vita è chì hè longu un adultu. "Serete sempre chjucu per mè!" - quante volte si dice questu cun orgogliu, ma questu hè piuttostu un'occasione di pensà ! U matrimoniu in questa situazione diventa l'unicu modu per u statutu di un adultu. Ma qualchì volta avete da pagà un prezzu altu per questu.

Una volta una donna di 30 anni hè ghjunta à mè cù migraine severi, da quale nunda hà aiutatu à sguassà. Per trè anni hà campatu in un matrimoniu civile cù un cumpagnu. Era paura di lascià: tandu era necessariu di cambià di travagliu, è "mi ama, cumu possu fà questu", è "di colpu ùn truverò nimu, perchè ùn sò più una zitella ...". Eventualmente si rompanu, si maritò cù un altru, è a migraine sparì cum'è di colpu è senza ragiuni cum'è pareva.

I nostri malati sò u missaghju di u corpu, u so cumpurtamentu di protesta. Chì hè contru ? Contra a mancanza di gioia. S'ellu ùn hè micca in una relazione, allora ùn sò micca necessariu, ùn importa micca quantu adattatu o cunvene chì pudemu parenu à l'altri o, ancu più, à quelli chì ci circundanu.

Lascia un Audiolibro