Intesti intestinali

Intesti intestinali

L'intestinu tenue (da u latinu intestinum, da intestinu, chì significa "dentru") hè un organu di u trattu digestivu.

Anatomia di l'intestinu chjucu

Localisazionemicca. Longu 5 à 7 metri è 3 cm di diametru, l'intestinu tenue seguita u stomacu è hè allargatu da u grossu intestinu (1).

struttura. L'intestinu chjucu hè cumpostu di trè segmenti (1) (2):

  • U duodenu hè situatu trà u piloru di u stomacu è l'angulu duodeno-jejunale. In forma di C è prufundamente situatu, forma a parte fissa di l'intestinu chjucu. I canali escretori da u pancreas è u canali biliari arrivanu à questu segmentu.
  • U jejunum parte da l'angulu duodeno-jejunal è si stende finu à l'ileu. Custituisce, cù l'ileu, a parte maiò di l'intestinu chjucu.
  • L'ileu seguita u jejunum è si estende finu à a valvula ileocecale, purtendu à l'intestinu grossu. L'ileu è u jejunum custituiscenu a parte mobile di l'intestinu chjucu.

Tissu. L'intestinu chjucu hè cumpostu di 4 buste (1):

  • A membrana mucosa hè u stratu internu chì cuntene parechje ghiandole, secretendu in particulare un mucus protettivu.
  • A submucosa hè u stratu intermediu fattu in particulare di vasi è nervi.
  • U muscularis hè u stratu esterno fattu di fibre musculari.
  • A membrana serosa, o peritoneu, hè una busta chì riveste u muru esterno di l'intestinu chjucu.

Fisiologia / Istologia

faciuli. A digestione si face soprattuttu in l'intestinu chjucu, è più particularmente in u duodenu per mezu di enzimi digestivi è acidi biliari. L'enzimi digestivi sò urigginati da u pancreas attraversu i canali excretori, mentre chì l'acidi biliari sò urigginarii da u fegatu attraversu i canali biliari (3). L'enzimi digestivi è l'acidi biliari trasformeranu u chimu, un liquidu chì include l'alimentu predigestatu da i succhi digestivi da u stomacu, in chyle, un liquidu chjaru chì cuntene fibre dietetiche, carboidrati complessi, molecule semplici, è nutrienti (4).

Absorption. Per a so attività, u corpu assorbe certi elementi cum'è carbuidrati, grassi, proteini, elettroliti, vitamini, è ancu acqua (5). L'absorzione di i prudutti di a digestioni si faci principarmenti in u intestinu chjucu, è principarmenti in u duodenu è u jejunum.

Prutezzione di l'intestinu chjucu. L'intestinu chjucu si difende da attacchi chimichi è meccanichi secretendu mucus, prutegge a membrana mucosa (3). L'intestinu chjucu hè ancu prutettu da a contaminazione da i batteri in l'intestinu grossu grazia à a valvula ileocecale.

Patologia è malatie di l'intestinu chjucu

Malattia infiammatoria cronica intestinale. Queste malatie currispondenu à l'infiammazione di u rivestimentu di una parte di u sistema digestivu, cum'è a malattia di Crohn. I sintomi includenu severu dolore addominale è diarrea (6).

Sindrome di l'intestione irritabile. Stu sindromu si manifesta da ipersensibilità à u muru di l'intestinu è da irregolarità in e cuntrazioni musculari. Si manifesta per mezu di vari sintomi cum'è diarrea, stinzia o dolore addominale. A causa di stu sindrome hè ancu scunnisciuta oghje.

Obstruzione di l'intestine. Indica una fermata di u funziunamentu di u transitu, causendu dolore intensu è vomitu. L'ostruzzione intestinale pò esse d'origine meccanica cù a presenza di un ostaculu durante u transitu (calcoli biliari, tumori, ecc.) Ma pò ancu esse chimica essendu ligata à un'infezzione di un tissutu vicinu, per esempiu durante a peritonite.

Ulcera peptica. Sta patulugia currisponde à a furmazione di una ferita prufonda in u muru di u stomacu o quella di u duodenu. A malatia di l'ulcera peptica hè spessu causata da a crescita batterica ma pò ancu accade quandu si piglianu certi medicamenti (7). 

Trattamentu

Trattamentu medico. Sicondu a patologia diagnosticata, certe droghe ponu esse prescritte cum'è antiinflamatori o analgesici.

A curazione chirurgica. Sicondu a patologia è a so evoluzione, una intervenzione chirurgica pò esse implementata.

Esaminazione di l'intestinu chjucu

Prufissura fisica. L'iniziu di u dolore principia cù un esame fisicu per valutà i sintomi è identificà e cause di u dolore.

Esame biologicu. E prove di sangue è feci ponu esse fatte per fà o cunfirmà un diagnosticu.

Esame di imaging medicu. Sicondu a patologia suspettata o pruvata, esaminazioni addiziunali ponu esse effettuate cume un ultrasuone, una tomografia CT o una MRI.

Esame endoscopicu. Una endoscopia pò esse fatta per studià i muri di l'intestinu chjucu.

Storia

In u 2010, i ricercatori di Inserm in Nantes anu publicatu i so risultati di ricerca nantu à l'effetti di a malattia di Parkinson nantu à i neuroni digestivi in ​​a rivista scientifica Plos One. Anu dimustratu chì e lesioni di a malattia di Parkinson influenzanu micca solu e cellule di u sistema nervosu centrale, ma ancu quelle di u sistema nervosu entericu, è più precisamente quella di u sistema digestivu. Questa scuperta puderia permette un diagnosi precoce di a malattia di Parkinson (8).

Lascia un Audiolibro