Russula vert-rouge (Russula alutacea)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Incertae sedis (di posizione incerta)
- Ordine: Russulales (Russulovye)
- Famiglia: Russulaceae (Russula)
- Genere: Russula (Russula)
- Type: Russula alutacea (Russula vert-rouge)
- U zitellu Russula
Russula verde-russu o in latinu Russula alutacea – Questu hè un fungo chì hè inclusu in a lista di u genus Russula (Russula) di a famiglia Russula (Russulaceae).
Descrizzione Russula verde-rossu
U capeddu di un fungu cusì ùn righjunghji micca più di 20 cm di diametru. À u principiu hà una forma hemisferica, ma poi si apre à un depressu è flat, mentre chì pare carnosa, cù un bordu cumpletamente uniforme, ma qualchì volta allineatu. U culore di u caprettu varieghja da viola-russu à rossu-marrone.
Unu di i principali caratteristiche distintivi di russula hè, prima di tuttu, una piastra piuttostu grossa, ramificata, di colore crema (in i vechji - ocre-light) cù punte solidi. A stessa piastra di russula verde-russu sempre pare chì hè attaccata à u troncu.
A gamba (chì dimensioni varieghja da 5 - 10 cm x 1,3 - 3 cm) hà una forma cilindrica, culore biancu (à volte un tintu rosatu o giallu hè pussibule), è hè liscia à u toccu, cù polpa di cuttuni.
U polu di spore di russula verde-russu hè ocra. I spori anu una forma sferica è cunvexa, chì hè cupartu di verrue peculiar (pinze) è un mudellu nettu inconspicuous. Le spore sono amiloidi, raggiungendo 8-11 µm x 7-9 µm.
A carne di sta russula hè completamente bianca, ma sottu a pelle di u caprettu pò esse cun un tintu giallu. U culore di a polpa ùn cambia micca cù cambiamenti in l'umidità di l'aire. Ùn hà micca un odore è gustu speciale, pare densu.
U fungo hè comestible è appartene à a terza categuria. Hè usatu in forma salata o bollita.
A distribuzione è l'ecologia
Russula verde-rossu o Russula alutacea si sviluppa in gruppi chjuchi o singolarmenti nantu à a terra in boschi caducifoli (boschi di betula, fureste cù una mistura di quercia è arce) da u principiu di lugliu à a fini di sittembri. Hè populari sia in Eurasia sia in America di u Nordu.