Russula rouge doré (Russula aurea)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Incertae sedis (di posizione incerta)
- Ordine: Russulales (Russulovye)
- Famiglia: Russulaceae (Russula)
- Genere: Russula (Russula)
- Type: Russula aurea (Russula golden red)
Russula aurata
Russula aurea appartene à a classe Agaricomycetes, famiglia Russula.
A zona di crescita hè assai grande, u fungu si trova in ogni locu in i boschi di l'Europa, l'Asia, l'America di u Nordu. Preferite cresce in picculi gruppi.
U fungo hè lamellare, hà un cappellu è gamba pronunzianu.
testa in i ghjovani funghi hè in forma di campana, più tardi diventa cumplettamente pianu, cù ligeri depressioni. A superficia hè senza mucus, a pelle hè ben separata da a polpa.
vinile ancu, spessu situatu, culore - ocra. In parechji specimens, i bordi di i platti anu un culore giallu brillanti.
U culore di u cappellu stessu pò esse diversu - giallu, brique, rossu, cù un tinte viole.
Jambe russula di stu tipu hè densu, numerose scale sò situate nantu à a superficia. U culore hè cremosu, in i funghi più vechji pò esse marroni.
A struttura di a polpa hè densa, ùn hà micca odore, u gustu hè pocu dolce. L'amarezza hè assente. E spore tuberculate di Russula aurata anu costelli chì formanu un reticulum.