Frusta d'oru (Pluteus chrysophaeus)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
  • Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
  • Famiglia: Pluteaceae (Pluteaceae)
  • Genere: Pluteus (Pluteus)
  • Type: Pluteus chrysophaeus (pluteus d'oru)
  • Plyutey d'oru-marrone
  • Pluteus galeroid
  • Pluteus giallu-verde
  • Pluteus xanthophaeus

:

  • Agaricus chrysophaeus
  • Agaricus crocatus
  • Agaricus leoninus var. crisofeu
  • Hyporrhodius chrysophaeus
  • Pluteus giallu-verde
  • Pluteus galeroid
  • Pluteus xanthophaeus

 

testa: chjuca in grandezza, in diametru pò esse da 1,5 à 4, menu spessu finu à 5 centimetri. A forma hè cunvex-prostrate o cònica, à volte pò esse cun un tuberculu chjucu in a parti cintrali. A superficia di u caprettu hè liscia à u toccu, u culore hè giallu di mustarda, ocra, ocre-oliva o marroni, più scuru in a parti cintrali, pò esse cù picculi arruganti radial-net pronunzianu, plegamenti o vini. À longu i bordi cù l'età diventa striata, più ligera, distinta da un tintu giallu chjaru. A carne in u caprettu di un spittu d'oru d'oru ùn hè micca troppu carnosa, magre.

piastre: scioltu, frequente, largu. In i ghjovani funghi, bianchi, bianchi, cù una ligera tinta gialla, torna rosa cù l'età da spori spilled.

Jambe: 2-6 centimeters altu, è u gruixu pò esse da 0,2 à 0,5 cm. U troncu hè cintrali, a forma hè principarmenti cilindrica, ligeramente espansione à a basa. A superficia di a gamba hè dipinta in culore giallu o crema. In a parti inferjuri di u troncu di stu fungo, pudete spessu vede un bordu biancu (mycelium).

A gamba hè liscia à u toccu, struttura fibrosa, carattarizata da una polpa abbastanza densa.

Rings nò, ùn ci hè micca traccia di una coperta privata.

Pulp lumera, biancu, pò esse cun un tintu giallu-grisgiu, ùn hà micca un gustu è un aroma pronunzianu, ùn cambia micca l'ombra in casu di danni meccanichi (tagli, rutti, bruises).

polvere di spore rosatu, rosatu.

I spori sò lisci in struttura, ovoidi, largamente ellissoidali in forma, è ponu esse simpliciamente arrotondati. E so dimensioni sò 6-7 * 5-6 microns.

Whip d'oru d'oru appartene à a categuria di saprotrofi, si sviluppa principarmenti nantu à stumps o legnu d'arburi caduti affundati in terra. Stu fungu si pò scuntrà nantu à i resti di l'olmi, qualchì volta pioppi, querce, aceri, frassini o faggi. Hè interessante chì a frusta di culore d'oru pò apparisce sia nantu à u legnu ancora vivu è nantu à i tronchi d'arburu digià mortu. Stu tipu di funghi si trova in parechji paesi europei, cumpresu u Nostru Paese. In Asia, a frusta d'oru pò esse truvata in Georgia è Giappone, è in l'Africa di u Nordu - in Maroccu è Tunisia. Ancu s'ellu in generale stu tipu di fungus hè assai raru, in u Nostru Paese pò esse vistu più spessu in a regione di Samara (o, più precisamente, un gran numaru di scuperte di stu fungus sò stati nutati in a regione di Samara).

U fruttu attivu di u spittu d'oru cuntinueghja da u principiu di l'estiu (ghjugnu) à a mità di u vaghjimu (uttobre).

Whip d'oru d'oru (Pluteus chrysophaeus) appartene à u numeru di funghi pocu studiatu, ma comestible. Certi cuglieri di funghi u consideranu inedible per via di a so piccula dimensione o ancu velenosa. Ùn ci hè micca dati ufficiali nantu à a toxicità.

U spittle di culore d'oru in a so varietà gialla, ocra-oliva pò esse simili à altri spittles gialli, cum'è:

  • Frusta gialla di leone (Pluteus leoninus) - un pocu più grande.
  • Focu di Fenzl (Pluteus fenzlii) - distinguitu da a presenza di un anellu nantu à a perna.
  • Whip venatu d'oru (Pluteus chrysophlebius) - assai più chjucu.

In tonalità marroni, hè simile à Pluteus phlebophorus.

Comu hè abbastanza cumuni in a micologia, ci hè una certa cunfusione di nomenclatura. Leghjite nantu à e difficultà cù i nomi Pluteus chrysophlebius è Pluteus chrysophaeus in l'articulu Pluteus chrysophlebius.

Certi fonti indicanu u nome "Pluteus leoninus" cum'è sinonimu di "Pluteus chrysophaeus", in ogni modu, "Pluteus leoninus" ùn significa micca "Lumaca gialla di leone", hè un omonimu.

in tassonomia, u nome di un taxon biologicu chì hè ortugraficamente identicu à un altru (o cusì simile in ortografia chì pò esse cunsideratu ortugraficamente identicu), ma basatu annantu à un tipu di nome differente.

Pluteus leoninus sensu Singer (1930), Imai (1938), Romagna. (1956) hè un omonimu di Pluteus leoninus (Schaeff.) P. Kumm. 1871 - Plyutey leone-giallu.

Frà altri omonimi (corrispondenza ortografica) vale a pena elencà:

Pluteus chrysophaeus sensu Fay. (1889) - appartene à u genus Fibre (Inocybe sp.)

Pluteus chrysophaeus sensu Metrod (1943) hè un sinonimu di Pluteus romellii Britz. 1894 - Plutey Romell

Pluteus chrysophaeus auct. – sinonimu di Pluteus phlebophorus (Ditmar) P. Kumm. 1871 - Plutey venoso

Lascia un Audiolibro