cuntenutu
Pluteus atromarginatus (Pluteus atromarginatus)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Pluteaceae (Pluteaceae)
- Genere: Pluteus (Pluteus)
- Type: Pluteus atromarginatus (Pluteus atromarginatus)
:
- Plutey bordu neru
- Plutey neru-estremu
- Pluteus nigrofloccosus
- Pluteus cervinus var. nigrofloccosus
- Pluteus cervinus var. atromarginatus
- Pluteus tricuspidate
- Pluteus umbrosus ss. Bresadola hè un omonimu di u grassu d'ombra (Pluteus umbrosus)
U nome attuale hè Pluteus atromarginatus (Konrad) Kühner (1935)
L'etimolugia di l'epitetu hè da atromarginatus, a, um, cù un bordu scuru. Da ater, atra, atrum, dark, black, soot colors + margino, avi, atum, are, border, frame.
testa 4-10 (12) cm di diàmitru, in i ghjovani specimens hemispherical-campanulate, convex o flattened when mature, spessu cù un tuberculu gentile, ligeramente protruding, a riva hè ondulata, liscia, senza groove, spessu radialmente cracking, furmendu lòbuli peculiari.
U culore hè marrone scuru, à volte quasi negru, soprattuttu in u centru di u caprettu, chì hè di solitu più scuru cà u bordu. A cuticule (tessulu tegumentariu di u caprettu, a pelle) hè mucosa in u tempu umitu, rapprisintatu da fibri radiali ingrown, è in u centru di u caprettu - da picculi scalini bristly, soprattuttu chjaramente visibili in tempu secu. A polpa hè abbastanza densa, moderatamente carnosa in u centru, magre à u bordu. U culore di a polpa hè marmura-biancu, sottu à a cutícula - marrone-grisgiu, ùn cambia micca nantu à u cut. L'odore hè piacevule ligeramente pronunzianu, u gustu hè dulce, ligeramente dolce.
Imenofore fungo - lamellare. I platti sò liberi, frequenti, sempre interspersed with plates of different lengths, in ghjovani funghi sò bianchi, crema, salmone, cù l'età diventanu rosati, rosa-marroni. U cunfini di i platti hè quasi sempre dipintu nìvuru-marrone.
Questa colorazione hè chjaramente visibile quandu si vede i platti da u latu, è hè ancu megliu visibile s'ellu hè armatu cù una lupa.
Hè sta funzione chì hè una di e caratteristiche distintive principali di u fungus, è hà ancu datu u nome à stu tipu di spit.
stampa di spore rosa.
Controversia rosa (in massa) (5,7) 6,1-7,3 (8,1) × (3,9) 4,2-5,1 (5,4) µm, largamente ellissoidale, liscia.
Basidia 20-30 × 6,0-10,0 µm, 4-spore, à longs sterigmates 2-3 (4) µm.
Cheilocystidia sò pareti sottili cù pigmentu marrone, a forma di pera, sferica è ellissoide. Dimensioni (15) 20-45 × 8-20 µm.
Pleurocystids sò fusiformi, in forma di pera, sferichi, pareti grossi, ialini (à a riva di i platti cun cuntenutu marrone-marronu), cù 2-5 processi uncinati à l'apex, 60-110 × 15-25 µm.
Pileipellis. Hyphae with clasps (caratteristiche), thin-walled, caps in a cutícula custituita da cellule 10-25 μm di diametru cù cuntenutu marroni, in a cuticule di u troncu - da cilindri hyaline cells 5-15 μm di diametru.
Jambe cintrali 4-12 cm longu è 0,5-2 cm grossu, da cilindricu (più diluente à u capu) cù un ligeru ingrossu versu a basa, raramenti à a forma di club. A superficia hè liscia biancu cù fibri marroni di seta longitudinali, marroni scuri. A carne hè bianca, assai più densa è più fibrusa chè quella di u capu.
Pluteus atromarginatus hè un saprotroph nantu à stumps, legnu mortu o legnu mortu di l'arbureti coniferi (spruce, pinu, abete), residui di legnu intarratu, serratura in boschi coniferi è misti. Cresce singolarmente o in picculi gruppi da lugliu à uttrovi. Distribuitu in Asia, Europa, Giappone, Transcaucasia. In u nostru paese, i scuperti sò stati arregistrati in i Territori Perm è Primorsky, Samara, Leningrad è Rostov Regions.
Apparentemente, u fungo hè comestible, ma per via di a rarità, pronunzianu stem fibru, ùn rapprisenta nisun valore culinariu in tuttu.
A definizione di stu fungus hè improbabile di causà difficultà per via di u culore caratteristicu di u cunfini (coste) di i platti, ma pò ancu esse cunfunditu cù qualchi spezie.
Fouette de cerf (Pluteus cervinus)
Differisce in u culore di u cunfini di i platti (colore uniforme nantu à tutta l'area), in l'odore di cavallu (o ravane) è in a maiò parte di i casi si sviluppa nantu à l'arburi caduti.
Frusta d'ombra (Pluteus umbrosus)
A colorazione marrone di i costi di i platti hè ancu carattiristica di l'umber blubber (Pluteus umbrosus), ma sta spezia difiere da P. dark-edge in un caprettu squamosu cumpritamenti peloso cù un mudellu di maglia radiale è crescita nantu à foglia larga. arburi. Ci hè ancu differenzi in a struttura di pleurocystidia.
Foto: funghiitaliani.it