Tussula è parapertussia

Descrizzione generale di a malatia

 

Pertussis - una malattia infettiva acuta chì affetta e vie respiratorie è u sistema nervosu. Paracoclus si distingue da a tosse ferina solu in un corsu più dolce.

A causa di a malatia hè u bacillu tosse feroce o Borde-Zhangu.

U meccanisimu di trasmissione hè in aria (si trasmette solu quandu un paziente cumunicheghja cù unu sanu, postu chì se u batteriu hè fora di u corpu umanu, more, dunque, hè simpliciamente impussibile d'infettassi per mezu di piatti, articuli d'igiene persunale, cose) .

Sta malattia affetta 3 categorie:

  • i zitelli - ùn anu ancu a prutezzione di l'immunità;
  • zitelli di u gruppu d'età da 1 à 5 anni - se ùn sò ancu vaccinati, un paziente pò infettà cinque o ancu sette zitelli;
  • adolescenti - u periodu di vaccinazione finisce, dunque ci hè un gran risicu di ammalassi.

Sintomi di tosse convulsa

Segni primari:

  1. 1 tussi;
  2. 2 ligera malatia
  3. 3 nasu chì scurria è congestione nasale;
  4. 4 ligera tussi.

Sò simili à u fretu cumunu, dunque hè assai impurtante identificà a tosse convulsa in a prima tappa di a malatia.

 

Stu periodu dura da 5 à 7 ghjorni, dopu a tosse cumincia à intensificassi, chì si manifesta in forma di flussu è di crisi. In listessu tempu, a fessura di u larynx hè stretta, u visu diventa gonfiu, diventa crimson, e palpebre gonfianu, saliva è lacrime cumincianu à scorrere involuntariamente, appaiono riflessi gag, emorragia in a sclera, vene in u collu gonfia, a lingua si striscia, è a so punta si arriccia (per via di strufinà a lingua contr'à i denti inferiori, una ferita apparisce nantu à a briglia - questu hè unu di i segni principali di a tosse ferina in i zitelli chì anu dighjà denti).

A volte, cù attacchi severi, u paziente ùn pò micca cuntrullà l'urinazione è a produzzione di feci.

Un attaccu hè causatu da disordini nervosi, paura, rumuri forti, ventu, pioggia, tosse di un'altra persona è qualsiasi altri irritanti. Prima di un attaccu, una persona cummencia à fussassi, piattassi, dumandà a prutezzione di i genitori, parenti o solu adulti.

In i persone vaccinati, u cursu di a tosse ferina hè più faciule, senza cumplicazioni, a probabilità di morte diminuisce à zero, a respirazione hè compromessa in casi rari.

Cumplicazione:

  • pulmonite di varia etiologia;
  • ernia (inguinale, ombelicale);
  • stomatite;
  • otitis media;
  • pielonefrite;
  • encefalopatia;
  • pneumotorace.

A tussula hè u più periculosu per i zitelli sottu à l'età. À questa età, u più grande numeru di casi di complicazioni in a forma di encefalite, hè per quessa chì u zitellu hè in seguitu in ritardu in u sviluppu.

Forme di tosse ferina è parapertussis, secondu u corsu:

  1. 1 fàciule - ci sò finu à 15 attacchi à ghjornu;
  2. 2 medii - finu à 20 attacchi à ghjornu;
  3. 3 miccia - più di 25 crisi in un ghjornu.

Alimenti sani per a tosse ferina è para tosse convulsa

Durante a seconda settimana, durante l'attacchi severi è acuti di tosse, u paziente deve esse datu à beie solu suchju d'arancia è acqua (filtratu) è à fà bagni terapeutici cù magnesia (sale Epsom).

Dopu u periodu di attacchi acuti hè finitu, u paziente deve esse datu frutti, è dopu qualchì ghjornu in più, pudete cambià à una dieta equilibrata. A prima volta duvete dà alimenti liquidi è semi-liquidi. Porridge, brodi di verdura, cotolette à vapore, zuppe, brodi, verdure cotte sò bè ​​adattati.

L'alimentazione duveria esse fatta in mezzu à tosse. Accade chì dopu à un pastu, principia u vomitu, dopu chì l'alimentazione deve esse ripetuta.

Medicina tradiziunale per a tosse ferina è para tosse ferina:

  • In casu di scarsa scarica di sputa, hè necessariu di fà un liggeru massaghju toracicu cù 1-2 gocce d'oliu di abete (pudete aduprà u suchju di l'agliu è di u ravanellu).
  • Per alleviare i crampi in a gola, ci vole à beie un pizzicu di calamu in polvere cù u mele.
  • Durante 14 ghjorni, pigliate 10 gocce di suchju di zenzeru è cipolla cù 5 gocce d'oliu d'amanduli trè volte à ghjornu.
  • Beie infusioni di trifogliu, anice (frutti), asparagi (germogli), fiori di mullein (densamente fioriti), rosmarinu salvaticu, vischio (biancu), radice di liquirizia nuda, mora, radice di elecampane, butterbur, timu, fiori di calendula, sambuco nero, aranciu corteccia, erbe viulette tricolore.
  • Ogni ghjornu, trè volte à ghjornu, beie un cucchiainu di suchju d'ortiga. U suchju deve esse preparatu ghjustu prima di l'assunzione vera.
  • Imbulighjate una cucharadita di suchju di ravane cù u mele (in listessa quantità) è aghjunghje un pocu di sale (solu petra). Ci hè 3 volte à ghjornu.
  • Sì soffre d'attacchi severi è frequenti, ci vole à dà à u paziente un cucchiainu di mele cù 10 gocce di suchju appena spremutu. Sicondu a gravità è a frequenza di l'attacche, stu mischju hè datu duie o trè volte.
  • Massate i pedi, lubricendu li cù agliu è burru. Dopu a prucedura, mette calzetti di cuttone. 100 grammi d'oliu necessitaranu 2 cucchiai di gruel.
  • Pigliate 5 denti d'agliu di taglia media, tagliate finamente, mettite in 200 ml di latte micca pasturizatu, portate à ebullizione. Dà una cucharadita ogni ora.

Alimenti periculosi è dannosi per a tosse convulsa è per a tosse convulsa

  • cibi grassi, secchi, salati;
  • piatti assai caldi;
  • zuppi grassi, carni è pesci;
  • prudutti semifiniti, fast food;
  • alimenti in scatula, carne affumicata;
  • spezie;
  • cracker;
  • noci.

Questi alimenti irritanu i muri di a gola è di u stomacu, chì ponu causà un attaccu di tosse per via di una sensazione di brusgiata in u stomacu è di un mal di gola.

Attenzione!

L'amministrazione ùn hè micca rispunsevule per qualsiasi tentativu di aduprà l'infurmazioni furnite, è ùn garantisce micca chì ùn vi ferisce micca male personalmente. I materiali ùn ponu micca esse aduprati per prescrive u trattamentu è fà un diagnosticu. Sempre cunsultate u vostru duttore specialistu!

Nutrizione per altre malatie:

Lascia un Audiolibro