Panus rudis (Panus rudis)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Incertae sedis (di posizione incerta)
- Ordine: Polyporales (Polypore)
- Famiglia: Polyporaceae (Polyporaceae)
- Genere: Panus (Panus)
- Type: Panus rudis (Panus rudis)
- Agaricus strigos
- Lentinus strigos,
- Panus fragilis,
- Lentinus lecomtei.
Panus rudis (Panus rudis) hè un fungu di a famiglia di i Polypore, in realtà l'esca. Pertene à u genus Panus.
Panus rough hà un capu laterale di una forma inusual, u diametru di quale varieghja da 2 à 7 cm. A forma di u caprettu hè in forma di tazza o funnel-shaped, coperto cù picculi capelli, carattarizatu da un culore marrone chjaru o giallu-russu.
A polpa di funghi ùn hà micca un aroma è gustu pronunzianu. L'hymenophore di u panus rugoso hè lamellare. I platti sò di tippu discendente, discendenti in u troncu. In i ghjovani funghi, anu una tonalità rosa pallida, poi diventanu gialli. Raramenti situatu.
I spori sò di culore biancu è anu una forma cilindrica tonda.
A gamba di u panu grossu hè 2-3 cm in grossu, è 1-2 cm in longu. Hè carattarizatu da alta densità, forma inusual è u listessu culore di u cappellu. A so superficia hè cuparta cù densi capelli chjuchi.
Panus rough cresce nantu à i stumps di l'arbureti coniferi è caduti, arburi caduti, legnu di l'arbureti cuniferi intarrati in terra. si trova solu o in picculi gruppi. U periodu di fruttu principia in u ghjugnu è cuntinueghja finu à l'aostu. Nant'à a piaghja, dà fruttu solu finu à a fini di ghjugnu, è in l'altitudine di a zona - in lugliu-aostu. Ci sò cunnisciuti casi di l'apparizione di panus rough in u periodu di vaghjimu, da settembre à uttrovi.
Solu i ghjovani panus rough mushrooms sò comestible; solu u so capu pò esse manghjatu. Bonu frescu.
U fungus hè statu pocu studiatu, perchè e similitudini cù altre spezie ùn sò micca identificate.
Panus rough in Georgia hè utilizatu com'è sustitutu di pepsin quandu si coce u furmagliu.