In uttrovi, in a regione di Mosca, i funghi ponu esse cullati in quasi u stessu voluminu cum'è in l'aostu-settembre. Ancu i primi ghjàllichi di u vaghjimu ùn impediscenu micca l'amatori di a "caccia tranquilla" da a furesta per portà cesti interi di funghi di a fine di u vaghjimu, parlanti è cobwebs bianchi. I cuglieri di funghi sperimentati piglianu ancu funghi rari cum'è hygrophores, panelluses è annular caps in uttrovi.
I paisaghji d'ottobre impressionanu cù una cumminazione inusual di culori verdi, gialli, aranci è d'oru. In uttrovi, i tipi di funghi in crescita sò largamente dipendenu da u clima. In u clima mite è caldu, i funghi porcini ponu cresce. In uttrovi sò soprattuttu brillanti. In casu di ghjàllichi, i funghi d'ottobre ponu esse scoloriti, decolorati o i so culori brillanti fade. Questu hè soprattuttu veru per i fila.
Allora, avete a risposta à a quistione di s'ellu ci sò funghi in u boscu in uttrovi. E chì spezie ponu esse cullate durante stu periodu è cumu si vede?
Funghi commestibili chì crescenu in uttrovi
Hygrophorus fragrante (Hygrophorus agathosmus).
Habitat: lochi umidi è muschi in boschi di coniferi, chì crescenu in gruppi.
Stagione: Ghjugnu - Ottobre.
U cappellu hà un diametru di 3-7 cm, prima in forma di campana, dopu cunvessu è pianu. In u mità di u capu, in a maiò parte di i casi ci hè un tuberculu flat, ma ci sò specimens cun un centru cuncavu. Una caratteristica distintiva di l'spezie hè u culore grisgiu chjaru o cendra di u caprettu seccu cù un tintu ligeramente più scuru in u centru, è ancu i platti di luce chì descendenu à a gamba.
A gamba hè longa, 4-8 cm in altu, 3-12 mm di grossa, magre, liscia, grisgiu biancu o crema, cù una superficia farinosa.
Pulpa: blanchissant, doux, avec une odeur d'amande parfumée et un goût sucré.
I platti sò rari, aderenti, bianchissichi chì scendenu in u troncu.
Variabilità. U culore di u caprettu varieghja da u grisgiu chjaru à l'ashy, à volte cù un tinte beige, cù un tintu più scuru in u centru.
Tipi simili. Stu mushroom, chì cresce in uttrovi, hè simile in forma à l'hygrophorus biancu giallu (Hygrophorus eburneus), chì si distingue da un caprettu giallu.
Metudi di cucina: frittu, bollita, in scatola.
Commestible, 4ª categuria.
Hygrocybe rouge (Hygrocybe coccinea).
Picculi funghi hygrocybe culuriti s'assumiglia à tappi di circu culuriti. Pudete ammirallu, ma ùn hè micca cunsigliatu per cullà.
Habitat: grass è muscu in boschi misti è coniferi, chì crescenu in gruppi o singolamenti.
Stagione: Aostu - ottobre.
U cappucciu hà un diametru di 1-4 cm, prima hemisfericu, dopu in forma di campana è prostratu cunvex. Una caratteristica distintiva di a spezia hè un cappellu rossu granu brillanti o crimson cù zoni gialli-aranciu.
Leg 2-8 cm high, 3-9 mm thick. A parti suprana di u troncu hè rossu, a parte inferiore hè giallu o giallu-aranciu.
Records di freccia media, prima crema, dopu giallu-aranciu o rossu chjaru.
A polpa hè fibruosa, prima cremosa, dopu gialla chjaru, fragile, inodore.
Variabilità. U culore di u caprettu varieghja da rossu brillanti à crimson cù spots gialli.
Tipi simili. A bella hygrocybe hè simile in culore à l'hygrocybe rossu cinabru (Hygrocybe miniata), chì ùn hè micca distintu da un granularu, ma da un cappellu lisu-fibrous.
Condizionalmente comestible.
Parlateur curvo (Clitocybe geotropa).
Bent talkers sò unu di i pochi tippi comestibili di parlanti. L'autori anu pruvatu platti da elli. Sò succosi è gustosi. Tuttavia, ùn ricumandemu micca di cullà sti funghi per via di u gran numaru di spezie allucinogeni inedible simili. Crescenu nantu à i bordi di e fureste cù un litteru di boscu grossu.
Habitat: boschi misti è cuniferi, nantu à i bordi, in muschi, in arbusti, crescenu in gruppi o solu.
Stagione: Lugliu - Ottobre.
U caprettu hè di 8-10 cm di diametru, à volte à 12 cm, in prima cunvessu cù un tuberculu pianu pianu, più tardi depressu in funnel-shaped, in specimens ghjovani cù un picculu tuberculu in u mità. Una caratteristica distintiva di l'spezie hè a forma cónica-funnel di u caprettu cù una parte superiore aperta, chì qualchì volta brilla à traversu in u sole, è cù bordi sottili ondulati, impannillati; u culore di u caprettu hè marrone, è in u centru hè marrone chjaru, è longu à i bordi pò esse marrone scuru.
Leg 5-10 cm altu, à volte à 15 cm, 8-20 mm grossu, di u listessu culore cù un cappellu o più liggeru, cilindricu, pocu allargatu à a basa, fibru, biancu-pubescent sottu, marronu à a basa. A durata di u troncu hè più grande di u diametru di u capu.
A polpa hè grossa, densa, bianca, dopu marrone, hà un odore pungente.
I platti sò frequenti, scendendu longu u troncu, suave, biancu in prima, dopu crema o giallu.
Variabilità: u culore di u caprettu hè marronu, cù l'età pò sbiadisce à fawn, à volte cù spots rossi.
Spezie comestibili simili. U parlante, curvatu in forma, taglia è culore, hè simili à Clitocybe gibba, ma difiere da a prisenza di un odore sfarente, fruttu, è u caprettu marronu hà un tintu rosatu.
Spezie velenose simili. U culore di u govorushka bent hè simili à u velenu Clitocybe inversa, chì hà ancu chjappà, ma ùn hà micca una depressione in funnel-shaped in u capu.
Metudi di cucina: i funghi sò gustosi è fragranti in u gustu, sò fritti, bolliti, marinati, cù ebullizioni preliminari per circa 20 minuti, ma ci sò spezie velenose simili.
Comestible, 3ª (giovani) è 4ª categuria.
Web tuberosa bianca, o bulbosa (Leucocortinarius bulbiger).
Webs bianchi sò diffirenti di tutti l'altri cobwebs in u so aspettu inusualmente bella. Sembranu fabulosi Santa Claus nantu à una gamba. I spots bianchi nantu à un cappellu rosatu decoranu a so apparenza. I picculi gruppi di questi funghi ponu esse truvati nantu à i bordi di spruce è boscchi misti.
Habitat: pinu è mischju cù boschi di betula, nantu à u pianu di u boscu, crescenu in gruppi o solu. Una spezia rara, listata in i Libri Rossi regiunale, status - 3R.
Stagione: Aostu - ottobre.
U cappucciu hà un diametru di 3-10 cm, prima hemisfericu, dopu cunvex-prostrate. Una caratteristica distintiva di l'spezie hè u culore inusual di u caprettu: giallu o rosu-giallu cù spots bianchi o crema, simili à i colpi di pittura, è ancu una gamba ligera cù resti irregolari biancu di u lettu.
U zuccu hè 3-12 cm altu, 6-15 mm grossu, densu, uniforme, tuberosu, biancu o marronu, cù fibri flaky nantu à a superficia.
A carne hè bianca, rossa sottu a pelle di u caprettu, senza assai gustu, cù un odore di funghi.
I platti sò largu, sparse, in prima accreted è biancu, dopu notched-fixed è crema.
Variabilità. U culore di u caprettu varieghja da rosa-giallu à rosa-beige.
Tipi simili. U web tuberosu biancu hè cusì caratteristicu è individuale in u culore di u caprettu chì ùn hà micca spezie simili è pò esse facilmente identificati.
Metudi di cucina: bolle, frittura, salatura, dopu a bollitura preliminare.
Commestible, 4ª categuria.
Bonnet à anneaux (Rozites caperatus).
Cappucci anelli, sti belli cù un dilicatu tintu d'oru-giallu è un anellu grande nantu à a perna sò cullati solu da l'elite. Questa ùn hè micca una coincidenza, postu chì pareanu funpi è agarici di mosca. Hè abbastanza per un cugliera di funghi espertu per fighjà u spinu di u caprettu, per vede i platti di u listessu culore chì u caprettu, per distinguelli da spezie velenose. I tappi anelli sò funghi diliziosi, ligeramente dolci. Puderete truvà vicinu à l'arbureti di Natale in una furesta mixta, in lochi luminosi, in terreni umidi.
Habitat: boschi deciduous è misti, chì crescenu in picculi gruppi.
Stagione: Settembre Ottobre.
U cappucciu hà un diametru di 5-12 cm, prima hemisfericu, dopu cunvex-prostrate. Una caratteristica distintiva di l'spezie hè un cappellu giallu-marrone arrugatu o arrugatu di una forma di umbrella cù un tuberculu in a forma di un buttone in u mezu, è ancu un anellu luminoso membranoso nantu à a gamba. U culore di u caprettu hè più scuru in u mità, è i bordi sò più ligeri. I mushrooms ghjovani anu una ligera cuperta membranosa nantu à u fondu di u capu.
Leg 5-15 cm altu, 8-20 mm grossu, liscia, ancu, u culore di u capu o giallu. Ci hè una larga crema o anellu membranoso biancu à a cima di u troncu.
A polpa hè ligera, carnosa, densa, fibrosa.
I platti sò aderenti, rari, di culore giallu.
Variabilità. U culore di u caprettu varieghja da u giallu paglia à u marrone rosu.
Tipi simili. U cappucciu anellu hè simile in u culore è a forma à a tela di aragna gialla, o triunfante (Cortinarius triumphans), chì si distingue per l'absenza di un tuberculu nantu à u caprettu è a prisenza di micca un anellu, ma parechje tracce di i resti di u lettu. .
Metudi di cucina. Funghi diliziosi, zuppi sò fatti da elli, fritti, in conserve.
Commestible, 3ª è 4ª categuria.
Panellus tardu (Panellus serotinus).
Trà i funghi d'ottobre, i panellus tardi sò distinti. Ùn sò micca paura di i picculi ghjàllichi è crescenu finu à l'invernu. A maiò spessu li pudete vede nantu à stumps è tronchi caduti a mità di putenza cù muschi.
Stagione: Settembre - dicembre.
U capeddu hà una dimensione generale di 1-10 cm, à volte à 15 cm. Una caratteristica distintiva di l'spezie hè una forma velvety, in u tempu umitu, ostra oleosa o forma d'arechja di u corpu di fruttu cù una gamba laterale, prima di culore verdu-marrone, più tardi oliva-giallu.
Leg eccentricu, curtu, 0,5-2 cm, ocre-giallu cù scaglie scure.
A carne in u capu hè bianca-crema in prima, è più vicinu à i platti è a superficia hè grisa-crema, gelatinizzata, cù un ligeru odore di funghi delicatu.
I platti sò assai frequenti è magre, discendenti à u troncu, prima paglia bianca è ligera, dopu marroni chjaru è marroni.
Variabilità. U culore di u caprettu varieghja assai, prima verdu-marrone, più tardi oliva-giallu, grisgiu-verde, è infine lilla.
Tipi simili. Panellus comestible tardi in forma simili à inedible Panellus stypticus (Panellus stypticus), chì si distingue da un gustu assai astringente è un culore giallu-marrone di u caprettu.
Comestibilità: funghi diliziosi, morbidi, teneri, grassi, ponu esse fritti, zuppe bollite, in scatola.
Commestible, 3ª categuria (prima) è 4ª categuria.
Altri funghi commestibili chì cresce in uttrovi
Ancu in i boschi di a regione di Mosca in uttrovi, i seguenti funghi sò colti:
- funghi di vaghjimu
- Riadovki
- ricci gialli
- Impermeabili
- ragnu
- Funghi neri è aspen latte
- champignons à pelle gialla
- Lattica non-caustica è neutra
- Mohoviki
- Chanterelles
- Food è russula gialla
- Boletus gialli-marroni è cumuni.
Funghi d'ottobre inedible
Psatyrella velvety (Psathyrella velutina).
I funghi psatirella chjuchi crescenu in grandi gruppi è sò spessu invisibili in u boscu di u vaghjimu, coperto cù foglie cadute. Tutti sò inedible. Crescenu à u pede di stumps è arburi.
Habitat: legnu mortu è stumps d'arbureti caduti, chì crescenu in gruppi.
Stagione: Aostu - ottobre.
U cappucciu hà un diametru di 4-10 cm, prima hemisfericu, dopu cunvex-prostrate. Una caratteristica distintiva di a spezia hè un caprettu buffy, giallu-marrone, rosa-buffy, felt-scaly hat cun un tuberculu, più scuru - marrone in u mediu è pubescenza fibru à longu u bordu.
A perna hè liscia, bianca, fibru-scaly, cavu, cù un anellu o una traccia di l'anellu.
A carne hè marrone pallidu, magre, crumbly, cù un odore piccante.
I platti sò frequenti, marroni in a ghjuventù, più tardi quasi neri cù un tinte marroni è cù ligeri gocce di liquidu, curved, notched-grown.
Variabilità. U culore di u cappucciu pò varià da rossu à buff.
Tipi simili. Psatirella velvety hè simile in forma à Psathyrella piluliformis, chì hà un cappucciu grisgiu-marrone scuru è ùn hà micca un colpu di lettu fringed around the edge.
Inedible.
Psatyrella nana (Psathyrella pygmaea).
Habitat: boschi deciduous è mischiati, nantu à legnu duru rottu, cresce in gruppi grossi.
Stagione: Ghjugnu - Ottobre.
U cappucciu hà un diametru di 5-20 mm, prima in forma di campana, dopu cunvessu. Una caratteristica distintiva di l'spezia hè un cappellu beige pallidu o marrone chjaru cù un tuberculu smussatu è un bordu ribbed, più ligeru è biancu. A superficia di u capu hè liscia, matte.
U troncu hè 1-3 cm altu è 1-3 mm grossu, cilindricu, spessu curvatu-flattened, cavu internu, pulverulente, biancu-crema o crema, pubescente à a basa.
A polpa hè brittle, biancu, senza un odore è gustu caratteristicu.
I platti sò frequenti, aderenti, biancu prima, dopu crema o beige, più ligeri versu a riva di u capu, dopu marroni-marroni.
Variabilità. U culore di u cappucciu pò varià assai da u beige pallidu à u marrone chjaru è a paglia ligera à u marrone rossu è ocra.
Tipi simili. Psatirella nana hè simile in grandezza à un picculu Psathyrella piluliformis, chì hè distinatu da una forma cunvexa è tonda di u caprettu è una gamba bianca, liscia, cavu à l'internu.
Inedible.
Mycena inclinata (Mycena inclinata).
Mycenae chì cresce nantu à stumps pò occupà grandi spazii in uttrovi finu à u primu fretu, dopu chì diventanu trasluzenti è discolori.
Habitat: ceppi e tronchi putrici in boschi misti è caduchi, chì crescenu in grandi gruppi.
Stagione: Lugliu - Nuvembre.
U cappucciu hà un diametru di 1-2,5 cm, fragile, prima in forma di campana cù una corona affilata, dopu ovoide o campana cù una corona tonda. Una caratteristica distintiva di l'spezie hè u culore di avellana o crema di u caprettu cù un picculu tuberculu marrone. A superficia di u caprettu hè cupartu da fine groove radiali, è i bordi sò irregolari è spessu ancu serrated.
A gamba hè longa è fina, 3-8 cm d'altitudine, 1-2 mm di grossa, cilindrica, liscia in a parti suprana, è coperta cù un revestimentu pulveru sottu. U culore di u troncu hè uniforme: prima crema, dopu marrone chjaru è marrone.
A carne hè fina, bianca, hà un forte odore di mustiness, è u gustu hè rancidu è pungente.
I platti sò rari è stretti, biancu o crema. Cù l'età, i platti à l'estremità di u caprettu acquistanu un tinte marrone.
Variabilità: u culore di u caprettu varieghja da avellana ligera è crema à giallu. A gamba hè ligera in prima. I platti sò bianchi o crema à u primu, più tardi diventanu rosati-lila o gialli.
Tipi simili. Mycenae inclinati in forma è culore sò simili à Mycena leptocephala (Mycena leptocephala), chì sò distinti da a prisenza di l'odore di l'acqua chlorinata in a polpa.
Ùn sò micca comestibili perchè l'odore di muffa ùn s'imbulighja ancu cù ebullizione prolongata.
frêne de Mycena (Mycena cinerella).
Habitat: ceppi e tronchi putrici in boschi misti è caduchi, chì crescenu in grandi gruppi.
Stagione: Lugliu - Nuvembre.
U cappucciu hà un diametru di 1-3 cm, fragile, prima in forma di campana cù una corona affilata, più tardi ovoide o campana cù una corona tonda. In i ghjovani specimens, a riva di u caprettu hà denti, in funghi maturi hè allisatu. Una caratteristica distintiva di a spezia hè un cappucciu in forma di campana bianca cù un apex più scuru. A superficia di u caprettu hà groove radiali in i lochi di u fondu di i platti.
A gamba hè longa è fina, 3-8 cm d'altitudine, 1-3 mm di grossa, cilindrica, liscia in a parti suprana, è coperta cù un revestimentu pulveru sottu. In i ghjovani specimens, a perna hè ligera, uniforme, bianca; in i specimens maturi, a parti inferjuri di a gamba hà una tinta marrone. A gamba hè cavu à l'internu.
A polpa hè fina, bianca, senza un odore speciale.
I platti sò rari è stretti, biancu o crema. Cù l'età, i platti à l'estremità di u caprettu acquistanu un tinte marrone.
Variabilità: u culore di u caprettu varieghja da u biancu à u cinturinu, crema, cremosu giallu.
Tipi simili. Ash mycena hè simili in forma è culore à u latte mycena (Mycena galopus), chì si distingue da un fustu marrone scuru.
Sò inedible perchè sò senza gustu.
Collybia brunâtre (Collybia tenacella).
Habitat: boschi coniferi, nantu à u pianu di u boscu, vicinu à i coni, crescenu in gruppi.
Stagione: Aostu - ottobre.
U cappucciu hà un diametru di 1-3 cm, prima cunvessu, dopu pianu. Una caratteristica distintiva di l'spezie hè un cappellu marronu quasi pianu, magre è fragile cù una piccula depressione in u centru è intornu cun un picculu rollu di una ombra più scura. Ùn ci pò esse micca recess, ma solu un picculu tuberculu.
U troncu hè magre è longu, 2-8 cm altu è 2-5 mm grossu, liscia, cilindrica, u listessu culore di u capu, o un pocu più ligeru. A basa di u troncu finisce cù una longa appendice radicali cù una superficia vellutata.
A polpa hè fina, inodore, amara in gustu.
I platti sò bianchi è crema in prima, frequenti è magre, aderenti à u troncu, dopu giallu.
Variabilità: u culore di u caprettu varieghja da marrone chjaru è avellana à marrone scuru.
Tipi simili. Collybia brown pò esse cunfundita cù a putenza di prato comestible (Marasmius oreades), chì hè simili in u culore è a dimensione, ma hà un cappellu in forma di campana cù un bulge cintrali, in più, l'odore di fenu.
Inedible per via di u gustu amaru, chì ùn hè micca eliminatu cumplettamente ancu cù a cucina prolongata.
Macrocystidia cucumis (Macrocystidia cucumis).
U picculu fungus macrocystidia s'assumiglia in forma à una piccula collibia o una micena tonda. Questi funghi culuriti culuriti ponu spessu truvati nantu à stumps d'arburu in settembre.
Habitat: vicinu à giardini, pasture, in giardini è parchi, nantu à i terreni manured, crescenu in gruppi.
Stagione: Lugliu - Ottobre.
U cappucciu hà una dimensione di 3 à 5 cm, prima emisferica, dopu cunvessu o campana, è dopu piatta. Una caratteristica distintiva di a spezia hè un cappellu velvety marrone-rossu o marrone-marrone cù un tuberculu è bordi gialli chjaru.
A gamba hà una altezza di 3-7 cm, un gruixu di 2-4 mm, velvety, marrone chjaru sopra, marrone scuru o nìvuru-marrone sottu.
A polpa hè densa, bianca-crema, cù un odore ligeru.
Records di freccia media, intagliati-attaccati, prima crema ligera, dopu crema è marrone.
Inedible.
Collybia shod (Collybia peronatus).
Collibia cresce principarmenti nantu à e radiche di l'arburi è in u pianu di u boscu. I collibii d'ottobre sò trà e foglie cadute è ùn sò micca notevuli.
Habitat: boschi misti è coniferi, nantu à u pianu di u boscu, in muschi, nantu à u legnu rotulatu, stumps è radichi, crescenu in gruppi.
Stagione: Ghjugnu - Ottobre.
U cappucciu hà un diametru di 3-6 cm, à u primu hemisfericu o cunvessu cù una punta curva, dopu cunvex-prostrate cù un tuberculu chjucu pianu, sordu in tempu seccu. A prima caratteristica distintiva di l'spezie hè u culore cremosu-rosa di u caprettu, cù una zona rosu-rosa più scura in u mezzu è un bordu marronu cù fretti fini o serrazioni.
Leg 3-7 cm high, 3-6 mm thick, cylindrique, allargata vicinu à a basa, cavu di l'internu, di u listessu culore cù un cappellu o più liggeru, cù un revestimentu di feltru. A seconda caratteristica distintiva di l'spezie hè a struttura speciale di i gammi. Contene duie parte - a suprana hè marrone chiaru cavu è a più bassa hè più larga è più scura, chì rapprisenta, per esse, scarpi per u pede. Queste parti pò esse siparati da una striscia fina di luce, ma ùn pò micca esse.
A polpa hè fina, densa, gialla, senza un odore speciale, ma cù un gustu ardenti.
Records di freccia mediana, ligeramente aderenti o liberi, stretti, frequenti, dopu rossi, rosa-marroni, gialli-marroni cù una tinta lilla.
Variabilità: u culore di u caprettu varieghja secondu a maturità di u fungo, u mese è l'umidità di a stagione - grisgiu-marrone, rosa-marrone, rosa-russu cù un mediu più scuru, di solitu marrone. I bordi pò esse un pocu più liggeru è avè una frangia chjuca, ma pò esse di un culore sfarente, rosatu-marrone è ancu cù una frangia simile à i denticuli.
Tipi simili. A vista hè assai caratteristica è facilmente distinguibile da l'altri.
Inedible per via di u gustu piccante è ardenti.